Asociația Psihologilor din România
București, Bd. Iuliu Maniu 1-3, sector 6, Corp A, et. 5, sala 507B
____________________________________________________________________
Recomandări psihologice generale pentru jurnaliști/ personal de urgență/ voluntari în ceea ce privește interacțiunile cu persoanele refugiate din Ucraina
Repercusiunile psihologice întâlnite la persoanele refugiate sunt complexe, determinate de pierderi, incertitudini, traume și necesită urgent dezvoltarea unor acțiuni primare prin care să se încerce atenuarea suferinței acestora.
Interacțiunea cu persoanele refugiate trebuie să se bazeze pe ascultare activă, empatie și acceptare necondiționată. Recomandările pe care le realizăm se bazează pe dovezi empirice și pe experiențele anterioare ale specialiștilor psihologi care au lucrat cu persoanele din grupuri vulnerabile.
Indiferent din ce postură intrăm în contact cu oameni aflați la risc sau în situații dificile, ar trebui să avem un comportament condus de principii etice. Cele mai importante principii în serviciile de sănătate, cu aplicabilitate largă și în alte domenii, sunt principiul benevolenței/ a nu face rău și cel al respectării drepturilor și demnității personale. Vom schița în cele ce urmează câteva scurte recomandări menite să ghideze interacțiunile cu persoane refugiate.
1. Nu toată lumea reacționează la fel la evenimente stresante sau traumatice – unele persoane suferă vizibil, altele suferă “în tăcere” și altele au resurse foarte mari de reziliență și reușesc cu ușurință să se adapteze la noua situație. Ca recomandare, nu căutați anumite răspunsuri emoționale (negative) insistent și nu accentuați intenționat gravitatea situației (ex. nu-i așa că a fost îngrozitor? Așa e că nu mai aveți nimic?)
2. Unele persoane consideră că a vorbi despre ceea ce s-a întâmplat îi ajută, alții însă nu. În măsura în care este posibil, lăsați persoana intervievată să direcționeze conversația, mai ales când vorbiți cu copii. Nu forțați copiii să descrie scene sau povești terifiante la care au fost martori.
3. Manifestați empatie și compasiune prin gesturi (a da din cap), postură orientată spre persoana cu care discutați și dacă simțiți nevoia, folosiți și reflectări empatice (ex. am înțeles, văd că v-a fost foarte greu), însă evitați ceea ce ar putea fi perceput drept milă (ex. ton prea afectat – ca și cum am vorbi cu un copil, expresii faciale exagerate). Urmăriți respondentul – dacă pare că vrea să vorbească în continuare cu dvs, înseamnă că vă consideră un bun ascultător – deci faceți în continuare ceea ce faceți!
4. Nu încheiați brusc discuția și nu vă distrageți atenția (ex. uitându-vă la telefon) atunci când discutați cu o persoană în suferință; persoana se poate simți prost dacă a manifestat vulnerabilitate în fața cuiva care nu era foarte interesat.
5. Manifestați sensibilitate față de demnitatea personală a intervievaților – de exemplu, nu insistați pe condiția de victimă dacă persoana nu duce discuția în acea direcție; putem adresa întrebări generale (ex. cum vă descurcați?) dar nu insistăm pe neajunsuri (ex. când ați mâncat ultima oară?).
6. În situații de criză, au prioritate nevoile de siguranță, nevoile medicale și de bază. Direcționați persoanele către serviciile sociale și de prim-ajutor, către organizații și voluntari care pot ajuta. Asta ar însemna ca înainte să vă deplasați într-un loc pentru a discuta cu refugiați, să vă informați în mare despre serviciile esențiale care îi pot ajuta (ex. am o problemă medicală, cum pot să ajung la…, unde găsesc cazare?)
7. Aveți grijă ca prin acțiunile dumneavoastră să nu-i expuneți la un risc suplimentar. Acționați numai în interesul drepturilor și siguranței lor.
8. Asigurați-vă că în interacțiunile pe care le stabiliți cu persoanele refugiate promovați egalitatea de tratament, incluziunea și nediscriminarea.
9. Aveți grijă ca momentele în care acționați să fiți într-o stare rezonabilă de bine, de echilibru emoțional și nu vă expuneți la situații stresante pe care știți că nu le gestionați.
10. Asigurați-vă că aveți o atitudine stabilă, blândă, fermă și calmă, precum și că aveți pauze pentru recuperare a capacității de a relaționa cu refugiații.
Resurse suplimentare:
https://www.psychiatry.org/newsroom/news-releases/apa-statement-and-resources-on-the-mental-health-impact-of-the-war-in-ukraine
https://www.ucm.es/data/cont/docs/315-2016-06-02-g.refugiados_PDF.pdf
http://www.infocoponline.es/pdf/GuideRefugees.pdf
Autori: Simona Ștefan, Magdalena Maria Stan, Diana Lucia Vasile
Adoptat de Consiliul Asociației Psihologilor din România pe 4 mai 2022.