Author: admin

COMUNICAT APR – Rolul testelor psihologice în evaluarea polițiștilor

 9 ianuarie 2018
Pentru publicare imediată
(Descărcați în format PDF…)

 

Asociația Psihologilor din România (APR) vine cu o serie de precizări privind tipologia, scopul și capacitatea de măsurare a testelor psihologice, în contextul dezbaterii generate de cazul polițistului pedofil arestat luni, 8 ianuarie 2018.

Testele psihologice sunt instrumente profesionale cu mare validitate. Testul psihologic este contribuția majoră avută de psihologie la repertoriul metodologic al științelor. Testele psihologice serioase, validate științific, sunt instrumente profesionale fine și puternice, ale căror rezultate pot fi tratate cu foarte mare încredere. În România există multe astfel de teste, adaptate cultural, etalonate riguros și cu dovezi de validitate excelente, care pot fi utilizate cu încredere în decizii importante.

Nu toate testele sunt la fel de bune și de precise. În lume există zeci de mii de astfel de instrumente, pentru măsurarea unor trăsături psihologice diverse. Pentru fiecare caracteristică psihologică există zeci sau uneori sute de teste și nu toate sunt deopotrivă de valide. Testele recunoscute de comunitatea științifică drept “standarde de aur” în evaluare sunt foarte puține, fiind de regulă recomandate pentru cazuri cu un impact potențial major.

Este cunoscut faptul că multe din instituțiile statului român nu utilizează întotdeauna teste standarde de aur din constrângeri bugetare. Aceste instrumente sunt protejate de drepturi de proprietate intelectuală și presupun o plată către autori sau deținătorii de licență pentru orice utilizare a testului. La fel ca în multe alte domenii de funcționare în care se confruntă cu presiuni bugetare, și acesta este un domeniu în care unele din instituțiile statului român nu pot accesa servicii de top. Atunci când utilizează totuși astfel de teste performante, de obicei le rezervă pentru cazuri foarte serioase iar nu pentru testarea periodică a angajaților.

Psihologii care deservesc nevoile de evaluare psihologică ale Poliției Române și ale altor instituții similare sunt profesioniști. Suntem convinși de pregătirea profesională adecvată a colegilor noștri psihologi care activează în diversele instituții ale statului. Într-adevăr, cel mai bun test nu este decât atât de bun pe cât este de bun psihologul care îl utilizează. În același timp, fără instrumente profesioniste, calitatea profesională a psihologului nu se poate manifesta. Punerea la dispoziție a instrumentelor adecvate este o responsabilitate a instituției și este incorect ca psihologii să fie trași la răspundere pentru o constrângere care le este externă. De aceea, chiar dacă aceste instituții au de multe ori specialiști excelenți în testare și evaluare psihologică, așa cum este și cazul Poliției Române, capacitatea acestora de acțiune poate fi limitată prin lipsa de acces la instrumente performante, exact așa cum un chirurg foarte bun nu poate opera cu succes fără instrumentarul adecvat.

Testarea în Poliția Română și alte instituții similare nu vizează neapărat evaluarea clinică. Un proces de evaluare psihologică este întotdeauna eficient doar pentru obiectivele pentru care a fost gândit. În multe instituții, procesul de evaluare psihologică este gândit pentru a evalua potrivirea cu postul, iar testele evaluează de exemplu dacă persoana evaluată are aptitudini dezvoltate la nivelul dorit de angajator. Dacă procesul de evaluare nu vizează obiective din domeniul afecțiunilor mintale, este clar că acestea nu vor fi detectate. Iar obiectivele de evaluare sunt stabilite mai degrabă de decidenții strategici și nu de psihologi. Psihologia are capacitatea de a contribui major la îndeplinirea obiectivelor strategice ale decidenților, dar psihologii nu pot evalua decât ceea ce li se cere. Întrebarea care ar trebui pusă în acest caz și în altele similare ține așadar de gradul în care ne dorim o evaluare a sănătății mintale, dincolo de o evaluare a potrivirii cu postul, pentru angajații Poliției Române și a altor instituții similare.

Prof. Univ. Dr. Daniel David
Președintele Asociației Psihologilor din România

 

„Întrebarea firească pe care și-o adresează oamenii este dacă testele psihologice pot de fapt să identifice tulburări precum pedofilia. Răspunsul este afirmativ: există teste foarte bune, care identifică profiluri clare de afecțiuni mentale din sfera sexuală, în mod special atunci când sunt utilizate de psihologi calificați. Evident, un astfel de obiectiv presupune utilizarea acestor teste în metodologii de evaluare mai ample, în care testele sunt coroborate și cu informații din alte surse. Dar nici chiar cel mai riguros test nu poate asigura reușita decât dacă este parte dintr-un proces de evaluare constantă a personalului, care are obiective clar definite și este derulat de psihologi competenți. Nu există soluții ușoare când vine vorba de testarea psihologică.” explică prof. univ. Dragoș Iliescu, Secretar General în cadrul Asociației Psihologilor din România și Președintele Comisiei Internaționale pentru Testare (International Test Commission).

Pentru mai multe informații legate de acest comunicat ne puteți contacta la adresa contact@apsi.ro sau dragos.iliescu@fpse.unibuc.ro.

 

APR – Mesaj de Anul Nou: Per Aspera Ad Astra!

În orice societate modernă psihologia are un rol fundamental în asigurarea calităţii vieţii oamenilor şi a funcţionării optime a acestora, cu implicaţii apoi sociale/instituţionale decisive pentru societate, dincolo de persoanele individuale.

Din păcate, în ultimii ani, psihologia din România a fost prinsă într-o serie de probleme interne, devenite publice. Acest lucru a fisurat pe alocuri, mai mult sau mai puţin grav, imaginea psihologiei/psihologilor în cadrul societăţii româneşti. Mai mult, a generat uneori anumite semne de întrebare în societate – explicabile, dar nejustificate – faţă de capacitatea psihologiei şi a psihologilor din ţară de a-şi realiza performant funcţia socială şi de a se ridica la nivelul aşteptărilor şi nevoilor oamenilor şi societăţii româneşti.

Vrem să punctăm faptul că aceste probleme grevează mai ales structurile de conducere ale psihologiei din ţară, nu direct comunitatea psihologilor din România. Psihologii români – oameni de ştiinţă şi/sau practicieni –  au rămas aceiaşi profesionişti în general bine pregătiţi, care continuă să-şi desfăşoare eficient şi etic activităţile în ţară, la standarde europene/internaţionale, şi cărora le putem acorda astfel toată încrederea profesională.

Sperăm ca anul 2018 să aducă şi rezolvarea problemelor administrative, astfel încât munca fundamentală a psihologilor pentru societate să se poată face în condiţii de normalitate organizatorică, cu impact pozitiv atât asupra motivaţiei, satisfacţiei şi eficienţei lor profesionale, cât şi asupra oamenilor şi societăţii româneşti în general.

La Mulţi Ani şi să facem împreună un an mai bun pentru psihologia românească!

În numele conducerii APR,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David, Preşedintele APR

APR – Mesaj de Sărbători pentru Psihologi

Dragi colegi psihologi:

Anul 2017 a fost unul important pentru profesia noastră, deoarece împreună am re-startat Asociaţia Psihologilor din România (APR)! APR este organizaţia noastră tradiţională, în care ştiinţa şi profesia se întâlnesc într-o relaţie bidirecţională, susţinându-se şi dezvoltându-se reciproc.

(Re)Înscrierile în APR le-am iniţiat sub deviza « Să fii APR este Cool! », iar răspunsul comunităţii noastre a fost entuziasmant şi emoţionant, în doar 10 zile având 150+ aplicaţii pentru noi membri individuali, 10+ aplicaţii pentru asociaţii/organizaţii profesionale şi propuneri pentru membri de onoare. Unele dintre aceste aplicaţii au fost deja procesate, analizate şi votate/acceptate, aflându-se şi pe site-ul APR (https://www.apsi.ro/membrii-si-organizarea-apr/). Alte zeci de aplicaţii se află încă în procesare/analiză/decizie şi sperăm să dăm răspunsul la acestea în luna ianuarie 2018; vă mulţumim pentru înţelegerea faţă de « lista de aşteptare », dar numărul mare de aplicaţii şi procesarea acestora se suprapun peste perioada sărbătorilor. Onorăm astfel istoria APR şi a psihologiei din România (https://www.apsi.ro/scurt-istoric-al-psihologiei-din-romania-si-al-apr/) şi avem o bază solidă pentru a reconstrui şi dezvolta Excelenţa Şcolii româneşti de psihologie.

Anul care vine ne aşteaptă cu noi provocări, aşa cum se poate vedea din programul angajat de către APR: https://www.apsi.ro/2017/10/27/mesajul-noului-presedinte-ale-al-apr-prof-univ-dr-daniel-david-octombrie-2017/ Vă rog să fim/să stăm toţi împreună, fiecare să dea profesional ce şi cât poate şi astfel să realizăm ceea ce ne-am propus! Acest lucru nu este doar în beneficiul comunităţii noastre, dar şi al societăţii româneşti în general, unde psihologia are un rol fundamental în creşterea funcţionării sociale şi calităţii vieţii oamenilor.

În numele conducerii APR vă mulţumesc pentru implicare şi suport în re-startarea APR şi vă urez Sărbători Fericite !

Prof. univ. dr. psih. Daniel David, Preşedintele APR

 

Un crâmpei de istorie tragică a psihologiei româneşti – Nicolae Mărgineanu

Semnalăm apariţia lucrării Witnessing Romania`s Century of Turmoil. Memoirs of a Political Prisoner (autori: Dennis Deletant/editor, Călin Cotoiu/translator şi Nicolae Mărgineanu/personajul principal al lucrării). Din prezentarea lucrării derivă clar tragedia trăită de unii psihologi români de talie internaţională la instaurarea regimului comunist în România – în acest caz profesorul clujean Nicolae Mărgineanu -, exemplificând astfel istoria psihologiei româneşti prezentată succint şi de APR:

“…Nicolae Margineanu’s journey started in 1905 in the village of Obreja in Transylvania and ended in 1980 in Cluj-Napoca, Romania. He began his life under Austro-Hungarian rule, was witness to the 1918 Union, lived under three kings (Ferdinand, Carol II, and Mihai) and survived all of Romania’s dictatorships, from absolute monarchy to the Legionnaires’ rebellion, the Antonescian dictatorship and, finally, the years under Communist rule. Margineanu studied psychology at the University of Cluj and attended postgraduate courses in Leipzig, Berlin, Hamburg, Paris, and London. He was awarded a Rockefeller Foundation fellowship that enabled him to do research for two years in the United States, at Harvard, Yale, Columbia, the University of Chicago, and Duke. He returned to Romania and became chair of the psychology department of the University of Cluj. In 1948, he was arrested on a charge of “high treason,” based on his alleged membership in a resistance movement against Communist rule. He was sentenced to twenty-five years’ imprisonment, of which he served sixteen, passing through the jails at Malmaison, Jilava, Pitesti, Aiud, and Gherla. This book, his autobiography, is a shocking testimony to the fate of the intellectual elite of Romania during the Communist dictatorship. It is a unique and invaluable addition to the literature in English on the experience of political prisoners, not only in Communist Romania, but in authoritarian states in general. Calin Cotoiu is a translator based in Bucharest, Romania. Dennis Deletant is Visiting Ratiu Professor of Romanian Studies, Georgetown University…”

 

COMUNICAT APR – Membri de Onoare – APR Semper Fidelis!

COMUNICAT APR – Membri de Onoare – APR Semper Fidelis!

Asociația Psihologilor din România (APR) a avut de-a lungul istoriei sale membri și conducători remarcabili, nu doar profesioniști de marcă, care au conectat psihologia românească cu aria internațională a psihologiei, ci și oameni de caracter, care au înfruntat vicisitudinile din perioada comunistă (pentru o scurtă istorie vezi AICI). Mulți dintre acești colegi sunt încă activi și implicați şi astăzi în activităţile APR (ex. membri ai APR încă înainte de Revoluția din 1989, membri în vechile comitete directoare ale APR, președinți ai APR, etc.).

Alți colegi s-au retras din activitate și/sau au plecat din țară, dar doresc/pot să se implice și să susțină în continuare dezvoltarea APR din poziția de membri de onoare, ceea ce, cu adevărat, onorează APR! Recunoscând contribuția lor majoră la dezvoltarea APR, următorii colegi au devenit recent membri de onoare ai APR (vezi și AICI):

  • Prof. univ. dr. psih. Mihai Golu (președinte APR-1990-1999);
  • Prof. univ. dr. psih. Gheorghe Iosif (membru în Comitetul director și Președintele Secției/Comisiei/Diviziei de Psihologia Muncii Industriale din APR-1979-1990);
  • Prof. univ. dr. psih. Ilie Puiu Vasilescu (Secretarul general al APR-1990-1999, membru în Comitetul director și Președintele Secţiei/Comisiei/Diviziei de Metodologie a Cercetării și Testare Psihologică din APR-1984-1990).

Le mulțumim pentru ceea ce au făcut pentru APR și pentru comunitatea psihologilor din România și ne bucurăm să fim împreună în restartarea APR!

În numele conducerii APR, preşedintele APR,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Mesajul noului preşedinte al APR – Prof. univ. dr. Daniel David (noiembrie 2017)

Dragi colegi:

Vreau să vă mulţumesc tuturor celor care v-aţi implicat în re-startarea APR!

Aşa cum ştim, APR, ştiinţific/profesional, are o tradiţie veche, începând formal în 1964, cu precursori în organizaţiile profesionale naţionale din perioada interbelică. Astăzi, pornind de la tradiţia acesteia şi istoria recentă, încercăm să-i dăm un rol mai activ şi modern. Mulţumesc tuturor celor care m-aţi propus, susţinut şi votat (chiar cu unanimitate) la funcţia de preşedinte al APR.

Programul meu ca preşedinte APR este descris succint în continuare. Sunt conştient că în mod normal ar fi nevoie poate de două mandate pentru ceea ce vă propun, dar nu avem timp – profesia noastră este oarecum în degringoladă (ex. asociaţia ştiinţifică/profesională – APR – stagnează, iar organismul profesional – CPR – este analizat în procese) -, aşa că trebuie dat mai mult acum şi trebuie făcut efortul de a genera împreună într-un mandat, ceea ce în mod normal s-ar face în două mandate.

Aşa cum spune statutul APR la Art.2, „…Scopul Asociației Psihologilor din România este acela de a susține și promova dezvoltarea psihologiei ca știință și profesie, aflate în strânsă interdependenţă, având ca finalitate creșterea calității vieții umane și a eficienței activităților sociale și economice…”. Aşadar, în timp de CPR este focalizat pe profesia de psiholog, APR trebuie să asigure inputul pentru ca această profesie să nu rămână una revolută. Vă rog să vă imaginaţi cum ar arăta astăzi medicina, dacă din secolul XIX aceasta nu ar fi beneficiat şi asimilat rapid noile cercetări ştiinţifice!

Succint, iată paşii, aşa cum îi văd acum la început de drum (dincolo de ceea ce am aprobat deja împreună la adunarea generală din 15 septembrie):

Anul 1 (octombrie 2017- 1 octombrie 2018)

•Re-startarea APR (ex. sediu, personal minimal – iniţial în regim de voluntariat, iar ulterior plătit -, site, reconectare cu instituţiile naţionale şi internaţionale unde APR este deja membru, etc.)
•Acoperirea unor deficite istorice
•Newsletter lunar (începând din ianuarie 2018)
(1) Cu focalizare pe (a) evenimentele naţionale şi internaţionale de interes pentru psihologii din România, (b) informaţiile noi şi/sau necesare şi utile psihologilor din România pentru buna practică ştiinţifică şi profesională, (c) alte informaţii care pot susţine nevoile şi interesele psihologilor din România
(2) În secţiunea “Vocea Psihologului” se vor publica puncte de vedere şi propuneri – cu relevanţă ştiinţifică şi profesională – ale psihologilor membri ai APR

•Demararea procedurilor de reînscriere în APR (inclusiv cu demararea organizării secţiunilor APR) – probabil începând cu 1 decembrie 2017
•Demararea procedurilor pentru a intra în colaborare cu instituţii naţionale şi internaţionale, în beneficiul ştiinţei şi profesiei noastre
•Consultarea psihologilor pentru a stabili nevoile comunităţii profesionale şi a defini astfel priorităţile şi acţiunile APR
•Demararea procedurilor de suport profesional pentru psihologi (ex. ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, etc.)
•Planificarea unei conferinţe naţionale (probabil la Cluj-Napoca)
•Planificarea unei reviste proprii

Anul 2 (1 octombrie 2018-1octombrie 2019)

•Stimularea procedurilor de reînscriere în APR (şi dezvoltarea organizaţională a APR – ex. secţiuni, etc.)
•Aprofundarea procedurilor pentru a intra în colaborare cu instituţii naţionale şi internaţionale, în beneficiul ştiinţei şi profesiei noastre
•Implementarea planurilor/programelor APR, definite de jos în sus de către nevoile comunităţii psihologilor din România
•Derularea procedurilor de suport profesional pentru psihologi (ex. ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, etc.)
•Organizarea conferinţei naţionale (2019)
•Lansarea unei reviste, cu apariţia bianuală

Anul 3 (1 octombrie 2019-1 octombrie 2020)

•Consolidarea tuturor activităților APR
•Pregătirea alegerilor din 2021

Anul 4 (1 octombrie 2020-1 octombrie 2021)

•Să avem o organizaţie profesională (APR) cu un statut naţional similar cu al American Psychological Association şi al Association for Psychological Science în SUA, într-o relaţie de strânsă colaborare cu CPR, bine integrată internaţional.
•Alegeri

Înscrieri APR – 1 decembrie 2017

Dragi colegi:

Vă invit să vă înscrieţi în Asociaţia Psihologilor din România (APR) pentru a onora tradiţia şi a contribui la excelenţa şcolii româneşti de psihologie. Parafrazând o vorbă celebră, este acum momentul să ne întrebăm nu doar ce ne poate oferi APR – iar, aşa cum se vede din programul 2017-2021, APR poate şi va oferi multe membrilor, profesiei şi ştiinţei psihologiei -, ci şi ce putem noi oferi pentru APR! Iar APR are nevoie acum de toţi colegii responsabili, cărora le pasă de ştiinţa psihologiei şi de profesia de psiholog.

Detaliile şi procedura de înscriere se află AICI.

Pe cine aşteptăm în rândurile noastre?

  1. Absolvenţii de psihologie se pot înscrie ca membri individuali. Ei vor putea contribui astfel la dezvoltarea ştiinţei psihologiei şi la relaţia bidirecţională dintre ştiinţa psihologiei şi profesia de psiholog.
  2. Absolvenţii unor domenii conexe/tangente psihologiei şi studenţii în psihologie sau în domenii conexe/tangente psihologiei se pot înscrie ca membri asociaţi. Ei vor putea contribui astfel la dezvoltarea ştiinţei şi practicii psihologiei.
  3.  Asociaţiile profesionale pot solicita afilierea la APR, urmând ulterior să stabilim modul de organizare a asociaţiilor acceptate în diviziile APR. Astfel vom putea contribui la o dezvoltare coerentă a ştiinţei psihologiei şi a profesiei de psiholog.
  4. Facultăţile de psihologie (sau care au specialitatea de psihologie în programele lor) pot solicita afilierea la APR ca organizaţii, urmând ulterior să stabilim modul de organizare a facultăţilor acceptate în cadrul APR. Astfel vom avea un forum unitar de discuţie, pentru a contribui la o dezvoltare coerentă a formării academice în psihologie şi la relaţia acestei formări cu ştiinţa şi profesia de psiholog.
  5. Asociaţiile profesionale şi facultăţile afiliate APR vor putea numi observatori în Consiliul APR, observatori care pot servi şi ca un corp de consultanţi pentru strategiile APR.

Vă aştept în număr cât mai mare în comunitatea APR, aşa cum am spus mai sus, pentru a onora tradiţia şi a contribui la excelenţa şcolii româneşti de psihologie!

Preşedintele APR,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David