Conferința Națională APR: “Conectați la viitor: Psihologie și Tehnologie”

 aaa
Dragi colegi și studenți,
aaa
Vă invităm să participaţi la cea de-a XIV-a Conferință Națională a Asociației Psihologilor din România, “Conectați la viitor: Psihologie și Tehnologie“, conferință ce se va desfășura în format online, între 11-14 noiembrie 2021.
aa
Evenimentul va fi organizat de către APR în colaborare cu Facultatea de Psihologie și Știinţele Educației din cadrul Universității București și va fi creditat profesional de Colegiul Psihologilor din România.
 aaa
Printr-un program științific și profesional bine structurat, format din workshop-uri, simpozioane, sesiuni de lucrări și keynote-uri, evenimentul va contribui la consolidarea științifică a comunității psihologilor din România și va încuraja interacțiunea cu profesioniști din domenii conexe, stimulând psihologia ca știință.
 aa

Accesați site-ul oficial pentru a vă înscrie: https://conferinta.apsi.ro/?page_id=53

De asemenea, vă puteți înscrie contribuțiile personalehttps://conferinta.apsi.ro/?page_id=266

Iar informațiile despre taxe și credite sunt prezentate aici:  https://conferinta.apsi.ro/?page_id=37

 aa
Vă mulțumim și vă așteptăm la conferință!
 aa
aa

Rezultatul consultării comunității psihologilor de către APR asupra “Legii Psihologului”

Asociația Psihologilor din România (APR) a luat la cunoștință despre proiectul de modificare a “legii psihologului” (Legea 213/2004), depus în Parlamentul României.

Înființată în 1964, Asociația Psihologilor din România (APR – www.apsi.ro) este cea mai veche și cea mai complexă organizație profesională a psihologilor din România, reunind membri individuali (studenți și specialiști), asociații profesionale și principalele asociații studențești (https://www.apsi.ro/asociatii-aderente/) și principalele facultăți/departamente de psihologie din țară (https://www.apsi.ro/universitati-facultati/). APR reprezintă psihologia românească în International Union of Psychological Science/IUPsyS (intrând în IUPsyS în 1966) și a contribuit decisiv la înființarea Colegiului Psihologilor din România (CPR), organizând, în condițiile legii 213/2004, Adunarea Constitutivă a acestei organizații.

În data de 11.04.2019 APR a demarat un proces de consultare a membrilor proprii asupra proiectului de “lege a psihologului”; membrii organizații au exprimat un singur punct de vedere din partea fiecărei organizații. Am acceptat reacții și de la nemembrii APR.

Punctele propuse comunității psihologilor de către APR și răspunsurile acesteia sunt descrise mai jos, în final acest punct de vedere fiind însușit de APR

(1) Vedem Colegiul Psihologilor din România (CPR) ca persoană de drept privat (chiar dacă de interes public – așa cum este acum) sau ca persoană de drept public (accentuând însă profilul profesional, nu funcționăresc – ex. după modelul Colegiului Medicilor)?

  • Răspuns APR: Ținând cont de relevanța socială a profesiei de psiholog, componenta publică trebuie să fie prezentă. Răspunsurile privind statutul de persoană de drept privat de interes public sau persoană de drept public înclină spre statutul de drept public, fără însă a fi consensual și/sau a avea o majoritatea foarte largă.

(2) Dorim ca CPR să reglementeze orice practică psihologică (așa cum face acum CPR și Colegiul Medicilor pentru medici) sau doar practica privată (excluzând, spre exemplu, psihologii salarizați în instituții publice)?

  • Răspuns APR: CPR trebuie să reglementeze omogen orice activitate de psihologie. Unele puncta de vedere minoritare au menționat doar practica privată, lăsând astfel ministerelor în colaborare cu APR rolul pentru activitatea psihologilor din sistemul public.

(3) Suntem de acord să conectăm profesia la standardele EFPA/EuroPsy (https://www.europsy.eu/)?

  • Răspuns APR: În baza unor răspunsuri aproape în unanimitate, APR consideră că profesia de psihologie din țară trebuie racordată cu cea europeană, prin standardele EFPA/Europsy. Asta mai ales în condițiile în care piața muncii europene se deschide astfel pentru psihologii din România. Racordarea trebuie însă făcută ținând cont și de specificul/experiența națională și pentru viitor, fără retroactivitate

(4) Dorim masteratul de psihologie (a) la intrarea în profesie sau (b) abia la obținerea unui statut de “autonom” (care va fi stabilit prin norme în cadrul CPR) sau nu-l dorim în asociere cu profesia de psiholog? Dacă da, cât de general sau specific să fie masteratul psihologic (ne putem orienta în răspuns în raport cu specializările actuale din CPR)?

  • Răspuns APR: În baza unor răspunsuri aproape în unanimitate, APR consideră masteratul fundamental pentru profesia de psiholog. Acest lucru se coroborează și cu punctul 3, și anume ancorarea la standardele EFPA/EuroPsy. Pozițiile sunt însă indecise dacă masteratul trebuie să condiționeze intrarea în profesie sau nivelul de autonom/specialist.

(5) Dorim în profesia de psiholog specializări mai largi sau specializări mai înguste?

  • Răspuns APR: În baza răspunsurilor primite, APR consideră că specializările din țară trebuie să corespundă cu cele din strainătate (mai ales europene – prin standardele EFPA). Acestea trebuie să fie suficient de largi pentru a permite supraviețuirea confortabilă pe piața muncii, dar suficient de înguste pentru a-și merita numele de specializare. Obținerea mai multor specializări din același domeniu trebuie simplificată, construindu-se pe o specializarea primară din domeniu.

(6) Acceptăm rolul particular/necesar al asociațiilor profesionale în formarea inițială în psihoterapie?

  • Răspuns APR: În baza unor răspunsuri aproape în unanimitate, răspunsul APR este DA. De asemenea, s-a adăugat majoritar rolul necesar al asociațiilor profesionale, alături de universități, în formarea continuă.

 

(7) Alte puncte de vedere/sugestii relationate cu (1) functionarea/dezvoltarea profesiei; (2) nevoile/interesele psihologului; (3) psihologia ca stiinta si (4) functionarea APR.

  • Răspuns APR: Dintre părerile exprimate, următoarele s-au regăsit la mai mulți dintre cei care s-au exprimat:
    • APR/CPR trebuie să fie mai active în a deschide noi piețe ale muncii pentru psihologi. Creșterea ponderii serviciilor către alți psihologi (ex. training) nu poate compensa pe scară largă veniturile din servicii directe către comunitate (trebuie evitat un astfel de sistem piramidal în profesie).
    • Nevoile de formare profesională inițială și continuă trebuie susținute prin mecanisme/politici ale APR/CPR, pentru a nu fi blocate de lipsa resurselor financiare necesare pregătirii profesionale. În acest context, mai specific, trebuie găsite spre exemplu mecanisme concrete care să ajute tinerii la debutul în profesie și este nevoie de ghiduri coerente de bune practici.
    • Birocrația instituțională/administrativă privind procedurile profesionale (ex. formare/certificare/acreditare/deschiderea unui cabinet, etc.) trebuie simplificată la maximum.
    • În psihologie, profesia (ex. ce/cum se face) este derivată din cercetarea științifică (adesea experimentală) din domeniu distilată apoi în practică, nu impusă/derivată direct din reglementări/legislație; legislația poate precizează mai ales cadrul de practică a profesiei, nu conținutul sau forma de organizare a acesteia (care trebuie doar recunoscută legal când corespunde cu practicile europene/internaționale). De aceea, modelul de organizare – așa cum este de altfel în toată lumea – trebuie să fie similar profesiilor cu un profil asemănător în ceea ce privește legătura dintre știința-practică (ex. medicina/inginerie).
    • Trebuie luată o atitudine instituțională asupra pseudoștiinței/pseudopsihologiei și șarlataniei în domeniu, pentru protecția comunității psihologilor și a societății.

 

Răspunsurile concrete au fost oferite de:

Asociația de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale din România

Asociația de Psihologie Industrială și Organizațională

Asociatia de Psihoterapie Integrativa si Psihologie Clinica

Asociația Institutul de Sexologie

Societatea de Psihologie Militară

Societatea de Psihoterapie Experiențială Română

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (psihologie)

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (psihologie)

Universitatea de Vest din Timișoara (psihologie)

Universitatea din București (psihologie – Școala Doctorală)

Universitatea de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu-Mureș (psihologie- Departamentul de Consiliere, Formare Profesională și Informare Studenți)

Universitatea Ovidius din Constanța (psihologie)

Universitatea Spiru Haret din Brașov (psihologie)

Membrii individuali și psihologi neafiliați APR

A XIII-a Conferință Națională a Asociației Psihologilor din România – APR Re-StartPlus – Cluj-Napoca, 22-24 noiembrie 2019

Organizată de Asociatia Psihologilor din România (APR), în parteneriat cu Colegiul Psihologilor din România (CPR) și în colaborare cu Facultatea de Psihologie și Știinte ale Educației (FPSE) din Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)

Dragi colegi psihologi:

Siteul Conferinței APR este public, iar înscrierile pot începe la http://conferinta.apsi.ro. Urmăriți cu atenție deadlineurile și recomandările pentru fiecare tip de aplicație.

Înființată în 1964, Asociația Psihologilor din România (APR – www.apsi.ro) este cea mai veche – prin membrii fondatori continuând activitatea primei organizații a psihologilor din România și anume Societatea de Psihologie, înființată de Florian Ștefănescu-Goangă în 1931 – și cea mai complexă organizație profesională a psihologilor din România, reunind membri individuali, asociații profesionale și principalele facultăți/departamente de psihologie din țară. APR are rolul de a stimula psihologia ca știință şi de a asigura legătura bidirecţională cu practica psihologică, în scopul evoluției științei psihologice şi profesiei de psiholog (cu toate specializările sale). În timp ce Colegiul Psihologilor din România (CPR) este focalizat pe profesia de psiholog (pentru psihologii cu drept de liberă practică), APR, ca for științific, după modele din alte țări unde psihologia este dezvoltată, trebuie să asigure inputul constant – ex. prin ghiduri metodologice şi de bune practici – pentru ca această profesie să nu rămână una revolută și/sau să devieze în zone de pseudoștiință.

APR reia tradiția conferinței naționale, întreruptă în perioada confuză a relației cu CPR (istoria conferințelor APR este prezentată pe site, la http://www.apsi.ro). Astfel, a XIII-a Conferință Națională a APR își propune:

(1) Să aducă împreună psihologii din România, pentru (a) a întări comunitatea, prin încredere, solidaritate și cooperare profesională, (b) a înțelege starea psihologiei naționale și internaționale (atât a aspectelor clasice, cât și a celor emergente) și (c) a gândi direcții majore de dezvoltare a psihologiei în țară.
(2) Să aducă alături de psihologi, profesioniști din domenii conexe (medici/biologici/profesori/economiști, etc.), pentru a stimula interacțiuni care să susțină cercetări interdisciplinare, cu impact pragmatic inovativ, și noi zone pentru profesia de psiholog.
(3) Să stabilească prin secțiuni speciale o coordonare APR-CPR, pentru a propune o viziune strategică integrată pentru psihologia din România în următorii ani (ca știință și profesie).
(4) Nu în ultimul rând, se vor conferi premiile APR, se vor prezenta/lansa o serie de documente strategice (ex. ghiduri/coduri) și se va analiza oportunitatea unei reviste naționale.

Așadar, prin APR Re-StartPlus nu urmărim doar o restartare a APR, ci o restartare care să ardă etapele pierdute, pentru a ne reconecta cât mai rapid la psihologia internațională. Țintim să ne atingem obiectivele stabilite, prin keynote-uri invitate, workshop-uri (invitate-mese rotunde și autopropuse), simpozioane științifice (autopropuse) și secțiunea de open papers (lucrări autopropuse), reflectând întreaga diversitate a psihologiei științifice (ex. specializările clinic – educațional – organizațional și subdomeniile lor și/sau cele de interacțiune între ele).

Cluj-Napoca este un oraș vibrant al României și al Uniunii Europene, „inima” și vechea capitală a Transilvaniei, care, împreună cu împrejurimile sale, oferă oportunități de vacanțe memorabile.

Salvați datele astfel încât să puteți face parte dintr-o experiență memorabilă, atât pentru profesia/știința psihologiei, cât și personal!

Vă așteptăm cu drag la Cluj-Napoca!

Președintele APR și al Congresului APR
Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Proiectul de modificare a legii psihologului (Legea 213/2004)

Înființată în 1964, Asociația Psihologilor din România (APR – www.apsi.ro) este cea mai veche și cea mai complexă organizație profesională a psihologilor din România, reunind membri individuali (studenți și specialiști), asociații profesionale și principalele facultăți/departamente de psihologie din țară. APR reprezintă psihologia românească în International Union of Psychological Science/IUPsyS (intrând în IUPsyS în 1966) și a contribuit decisiv la înființarea Colegiului Psihologilor din România (CPR), organizând, în condițiile legii 213/2004, Adunarea Constitutivă a acestei organizații.

Conducerea APR a luat la cunoștință despre proiectul de modificare a legii psihologului (Legea 213/2004), depus în Parlamentul României.

Am studiat cu interes acest proiect de lege și suntem în măsură să oferim un punct de vedere preliminar, concentrat pe două idei importante.

1. Psihologia românească are nevoie de o lege nouă.
Actuala lege a psihologilor a condus la sincope semnificative și la blocaje care au făcut ca în ultimii 10 ani profesia să fie continuu zguduită de scandaluri și nemulțumiri legate de Colegiul Psihologilor din România (CPR). Mai rău decât viața unei instituții (CPR), actuala lege și-a pus amprenta negativă, prin caracterul ei inflexibil și astăzi învechit, asupra profesiei de psiholog, care astăzi are din nou nevoie să se conecteze la evoluția europeană și la evoluția societății pe care o deservește – pierzând însă între timp o parte din teritoriile importante.

2. Acest proiect de lege trebuie dezbătut și amendat în acord cu interesele legitime ale profesiei.
În psihologia românească există fără doar și poate mulți stakeholderi cu interese deseori divergente. Spre exemplu, unii consideră că în formarea psihologului statul își poate delega (fără riscuri) responsabilitatea către diverse organizații private/ONG-uri, în timp ce alții consideră că, urmând modelul altor profesii similare și ținând cont de importanța profesiei, pentru a asigura protecția clienților trebuie să fie implicate universitățile și/sau organizații/asociații (adesea de utilitate publică).
În consecință, în perioada de dezbatere publică, ce este parte din procesul de transparență decizională, probabil că vor fi făcute amendamente multe și deseori contradictorii de diferite persoane sau grupuri. Este important ca toate vocile să fie auzite: aceasta nu este o lege a Colegiului Psihologilor din România, ci o lege a psihologilor, mulți dintre ei practicând astăzi în afara CPR. Considerăm că dezbaterea activă a proiectului de lege este critică și considerăm că e important ca Parlamentul să amendeze aceast proiect de lege în punctele necesare.

Asociația Psihologilor din România va depune cu siguranță amendamente în această perioadă, în urma consultării cu comunitatea psihologilor din România.

Consiliului APR

APR în International Union of Psychological Science (IUPsyS)

Dragi colegi psihologi:

Unul din angajamentele majore ale Asociației Psihologilor din România (APR), prin program ReStart APR, pe care l-am propus/asumat ca președinte al APR (https://www.apsi.ro/2017/10/27/mesajul-noului-presedinte-ale-al-apr-prof-univ-dr-daniel-david-octombrie-2017/), a fost să se reconecteze cu organizațiile internaționale majore din domeniu. Din anul 1966 APR a fost membru în International Union of Psychological Science (IUPsyS – http://www.iupsys.net/), cea mai mare organizație de profil din domeniu la nivel internațional. Statutul său de membru IUPsyS a fost anulat în perioada tulbure a relației APR-CPR. Astăzi, APR este din nou membru și reprezentant național în IUPsyS! (http://www.iupsys.net/about/members/national-members/romania.html?host_id=ceac7a4d-2ecc-43e7-aade-04e8ee82e881).

În acest cadru internațional, vom reprezenta atât membrii APR, cât și orice psiholog/organizație de psihologie care are nevoie de APR ca membru IUPsyS. Vom fi membri activi în IUPsyS, prima propunere concretă pe care am făcut-o deja, și care va fi discutată în forurile IUPsyS, a fost să organizăm și în domeniul psihologiei o olimpiadă internațională, sub sigla IUPsyS, ținând cont că psihologia este deja o știință matură, dincolo de particularitățile naționale.

O să vă ținem la curent cu activitățile IUPsyS și ale APR ca reprezentant național în IUPsyS și așteptăm sugestii/propuneri de la voi, colegii noștri, privind activitățile APR ca membru IUPsyS.

În numele Consiliului Director al APR,
Prof. univ. dr. psih. Daniel David

COMUNICAT APR – Și APR se reîntoarce acasă! Recomandări pentru psihologi

Așa cum s-a anunțat, duminică 6 mai 2018, Colegiul Psihologilor din România (CPR) își reia activitatea în sediul propriu.

Dincolo de bucuria psihologilor din România pentru reintrarea treptată în normalitate a activității CPR, bucuria este cu atât mai mare pentru Asociația Psihologilor din România (APR), întrucât cu această ocazie și APR se întoarce acasă!

După constituirea și mutarea CPR în spațiul din Stoian Militaru, APR a avut propria locație în acest spațiu, locație însă pierdută sau mai degrabă eliminată în perioada mai tulbure a CPR. Reluarea vechii locații, cu susținerea CPR, va permite APR să fie și mai prezentă în viața psihologilor, în colaborare strânsă și susținere reciprocă cu CPR! Servind ca arhitectură generală a acestei colaborări, „Memorandumul APR-CPR pentru Știința și Profesia Psihologiei în România” este deja in curs de elaborare.

În acest context, pentru a marca clar legătura strânsă între psihologia ca știință (unde APR are o funcție majoră) și psihologia ca profesie/practică (unde CPR are funcția majoră, inclusiv de certificare/reglementare), APR recomandă tuturor psihologilor din mediul academic, sau care au titlul de doctor în psihologie, acreditați profesional de CPR, să marcheze public acest lucru, în toate contextele posibile (ex. documente/prezentări publice, etc.), după modelul următor (varianta minimală): grad didactic/doctorat/titlu profesional (ex. Asist. univ. psih. / Prof. univ. dr. psih. / Dr. psih.). Evident, dacă contextul permite, se pot prezenta detaliat atât titlurile academice, cât și cele profesionale. În acest fel valorizăm și recunoaștem mai bine componenta profesională din cadrul psihologiei – indiferent unde se exprimă aceasta -, așa cum fac și alte domenii în care știința și practica profesională sunt inseparabile.

În numele conducerii APR,
Președintele APR,
Prof. univ. dr. psih. Daniel David

APR susține asistența psihologică a militarilor

Comunicat de presă
1 februarie 2018

 

Asociația Psihologilor din România (APR) susține inițiativa Ministerului Apărării Naționale privind înființarea unui Centru Național de Psihologie Operațională.

Asociația Psihologilor din România (APR) consideră că acordarea de asistență psihologică în cadrul unei structuri științifice de specialitate este un beneficiu atât pentru cei consiliați, militarii români care își desfășoară activitatea în țară, în teatrele de operații sau care au revenit acasă, cât și pentru persoanele care acordă consiliere, colegii noștri care practică profesia de psiholog și care au astfel oportunitatea de a demonstra cât de puternic poate fi impactul pozitiv al psihologiei asupra indivizilor, grupurilor, comunităților și societății în ansamblul ei.

Studiile din domeniu arată că un număr semnificativ dintre militarii combatanți întrunesc condițiile care descriu cel puțin o tulburare psihică. Printre acestea, stresul post-traumatic este una dintre rănile nevăzute pe care un conflict militar le lasă asupra soldaților, dar care poate fi tratată.

Salutăm inițiativa Ministerului Apărării Naționale ca pe un exemplu excelent de bună practică, consonantă cu cele mai bune exemple internaționale din domeniu, care demonstrează grijă față de militarii români și un set valori umaniste care stau și la baza psihologiei. Asociația Psihologilor din România își oferă de aceea expertiza în sprijinul Centrului Național de Psihologie Operațională și a militarilor pe care îi va deservi.

 “Sindromul de stres post-traumatic (PTSD) este o afecțiune mentală care este dezvoltată în urma expunerii la un eveniment traumatic. În cazul militarilor care se întorc din teatrele de operații militare, PTSD este foarte des întâlnit și are costuri nemăsurate pentru viața militarilor, a familiilor lor, a organizației militare și a societății în general” precizează Dragoș Iliescu, Secretar-General al APR

Asociația Psihologilor din România este asociația profesională națională a psihologilor din România. APR își propune să contribuie la stimularea psihologiei ca știință și să asigure legătura bidirecțională cu practica psihologică, în scopul evoluției științei psihologice și a profesiei de psiholog.

Prof. univ. dr. Daniel David
Președinte, Asociația Psihologilor din România

COMUNICAT APR – Rolul testelor psihologice în evaluarea polițiștilor

 9 ianuarie 2018
Pentru publicare imediată
(Descărcați în format PDF…)

 

Asociația Psihologilor din România (APR) vine cu o serie de precizări privind tipologia, scopul și capacitatea de măsurare a testelor psihologice, în contextul dezbaterii generate de cazul polițistului pedofil arestat luni, 8 ianuarie 2018.

Testele psihologice sunt instrumente profesionale cu mare validitate. Testul psihologic este contribuția majoră avută de psihologie la repertoriul metodologic al științelor. Testele psihologice serioase, validate științific, sunt instrumente profesionale fine și puternice, ale căror rezultate pot fi tratate cu foarte mare încredere. În România există multe astfel de teste, adaptate cultural, etalonate riguros și cu dovezi de validitate excelente, care pot fi utilizate cu încredere în decizii importante.

Nu toate testele sunt la fel de bune și de precise. În lume există zeci de mii de astfel de instrumente, pentru măsurarea unor trăsături psihologice diverse. Pentru fiecare caracteristică psihologică există zeci sau uneori sute de teste și nu toate sunt deopotrivă de valide. Testele recunoscute de comunitatea științifică drept “standarde de aur” în evaluare sunt foarte puține, fiind de regulă recomandate pentru cazuri cu un impact potențial major.

Este cunoscut faptul că multe din instituțiile statului român nu utilizează întotdeauna teste standarde de aur din constrângeri bugetare. Aceste instrumente sunt protejate de drepturi de proprietate intelectuală și presupun o plată către autori sau deținătorii de licență pentru orice utilizare a testului. La fel ca în multe alte domenii de funcționare în care se confruntă cu presiuni bugetare, și acesta este un domeniu în care unele din instituțiile statului român nu pot accesa servicii de top. Atunci când utilizează totuși astfel de teste performante, de obicei le rezervă pentru cazuri foarte serioase iar nu pentru testarea periodică a angajaților.

Psihologii care deservesc nevoile de evaluare psihologică ale Poliției Române și ale altor instituții similare sunt profesioniști. Suntem convinși de pregătirea profesională adecvată a colegilor noștri psihologi care activează în diversele instituții ale statului. Într-adevăr, cel mai bun test nu este decât atât de bun pe cât este de bun psihologul care îl utilizează. În același timp, fără instrumente profesioniste, calitatea profesională a psihologului nu se poate manifesta. Punerea la dispoziție a instrumentelor adecvate este o responsabilitate a instituției și este incorect ca psihologii să fie trași la răspundere pentru o constrângere care le este externă. De aceea, chiar dacă aceste instituții au de multe ori specialiști excelenți în testare și evaluare psihologică, așa cum este și cazul Poliției Române, capacitatea acestora de acțiune poate fi limitată prin lipsa de acces la instrumente performante, exact așa cum un chirurg foarte bun nu poate opera cu succes fără instrumentarul adecvat.

Testarea în Poliția Română și alte instituții similare nu vizează neapărat evaluarea clinică. Un proces de evaluare psihologică este întotdeauna eficient doar pentru obiectivele pentru care a fost gândit. În multe instituții, procesul de evaluare psihologică este gândit pentru a evalua potrivirea cu postul, iar testele evaluează de exemplu dacă persoana evaluată are aptitudini dezvoltate la nivelul dorit de angajator. Dacă procesul de evaluare nu vizează obiective din domeniul afecțiunilor mintale, este clar că acestea nu vor fi detectate. Iar obiectivele de evaluare sunt stabilite mai degrabă de decidenții strategici și nu de psihologi. Psihologia are capacitatea de a contribui major la îndeplinirea obiectivelor strategice ale decidenților, dar psihologii nu pot evalua decât ceea ce li se cere. Întrebarea care ar trebui pusă în acest caz și în altele similare ține așadar de gradul în care ne dorim o evaluare a sănătății mintale, dincolo de o evaluare a potrivirii cu postul, pentru angajații Poliției Române și a altor instituții similare.

Prof. Univ. Dr. Daniel David
Președintele Asociației Psihologilor din România

 

„Întrebarea firească pe care și-o adresează oamenii este dacă testele psihologice pot de fapt să identifice tulburări precum pedofilia. Răspunsul este afirmativ: există teste foarte bune, care identifică profiluri clare de afecțiuni mentale din sfera sexuală, în mod special atunci când sunt utilizate de psihologi calificați. Evident, un astfel de obiectiv presupune utilizarea acestor teste în metodologii de evaluare mai ample, în care testele sunt coroborate și cu informații din alte surse. Dar nici chiar cel mai riguros test nu poate asigura reușita decât dacă este parte dintr-un proces de evaluare constantă a personalului, care are obiective clar definite și este derulat de psihologi competenți. Nu există soluții ușoare când vine vorba de testarea psihologică.” explică prof. univ. Dragoș Iliescu, Secretar General în cadrul Asociației Psihologilor din România și Președintele Comisiei Internaționale pentru Testare (International Test Commission).

Pentru mai multe informații legate de acest comunicat ne puteți contacta la adresa contact@apsi.ro sau dragos.iliescu@fpse.unibuc.ro.

 

COMUNICAT APR – Membri de Onoare – APR Semper Fidelis!

COMUNICAT APR – Membri de Onoare – APR Semper Fidelis!

Asociația Psihologilor din România (APR) a avut de-a lungul istoriei sale membri și conducători remarcabili, nu doar profesioniști de marcă, care au conectat psihologia românească cu aria internațională a psihologiei, ci și oameni de caracter, care au înfruntat vicisitudinile din perioada comunistă (pentru o scurtă istorie vezi AICI). Mulți dintre acești colegi sunt încă activi și implicați şi astăzi în activităţile APR (ex. membri ai APR încă înainte de Revoluția din 1989, membri în vechile comitete directoare ale APR, președinți ai APR, etc.).

Alți colegi s-au retras din activitate și/sau au plecat din țară, dar doresc/pot să se implice și să susțină în continuare dezvoltarea APR din poziția de membri de onoare, ceea ce, cu adevărat, onorează APR! Recunoscând contribuția lor majoră la dezvoltarea APR, următorii colegi au devenit recent membri de onoare ai APR (vezi și AICI):

  • Prof. univ. dr. psih. Mihai Golu (președinte APR-1990-1999);
  • Prof. univ. dr. psih. Gheorghe Iosif (membru în Comitetul director și Președintele Secției/Comisiei/Diviziei de Psihologia Muncii Industriale din APR-1979-1990);
  • Prof. univ. dr. psih. Ilie Puiu Vasilescu (Secretarul general al APR-1990-1999, membru în Comitetul director și Președintele Secţiei/Comisiei/Diviziei de Metodologie a Cercetării și Testare Psihologică din APR-1984-1990).

Le mulțumim pentru ceea ce au făcut pentru APR și pentru comunitatea psihologilor din România și ne bucurăm să fim împreună în restartarea APR!

În numele conducerii APR, preşedintele APR,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David