Category: News

Consultare Proiect “Legea Psihologului”

Dragi colegi, membri ai APR:

Asociația Psihologilor din România (APR) s-a exprimat asupra proiectului de “Lege a psihologului” (https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=22066&pos=0&NR=b113&AN=2019), prin Comunicatul din data de 04.04.2019 (vezi la: https://www.apsi.ro/2019/04/04/comunicat-apr/).

Pornind de la angajamentul din Comunicat, APR inițiază un demers de consultare a comunității psihologice, pe următoarele întrebări majore de arhitectură a profesiei:

(1) Vedem Colegiul Psihologilor din România (CPR) ca persoană de drept privat (chiar dacă de interes public – așa cum este acum) sau ca persoană de drept public (accentuând însă profilul profesional, nu funcționăresc – după modelul Colegiului Medicilor)?

(2) Dorim ca CPR să reglementeze orice practică psihologică (așa cum face acum CPR și Colegiul Medicilor pentru medici) sau doar practica privată (excluzând, spre exemplu, psihologii salarizați în instituții publice)?

(3) Suntem de acord să conectăm profesia la standardele EFPA/EuroPsy (https://www.europsy.eu/)?

(4) Dorim masteratul de psihologie (a) la intrarea în profesie sau (b) abia la obținerea unui statut de “autonom” (care va fi stabilit prin norme în cadrul CPR) sau nu-l dorim în asociere cu profesia de psiholog? Dacă da, cât de general sau specific să fie masteratul psihologic (ne putem orienta în răspuns în raport cu specializările actuale din CPR)?

(5) Dorim în profesia de psiholog specializări mai largi sau specializări mai înguste?

(6) Acceptăm rolul particular/necesar al asociațiilor profesionale în formarea inițială în psihoterapie?

(7) Alte puncte de vedere/sugestii relationate cu (1) functionarea/dezvoltarea profesiei; (2) nevoile/interesele psihologului; (3) psihologia ca stiinta si (4) functionarea APR.

Așteptăm poziționarea membrilor individuali, a asociațiilor profesionale și a departamentelor/facultăților membre în APR, prin email la contact@apsi.ro. În cazul membrilor organizaționali/non-individuali (asociații profesionale și departamente/facultăți membre în APR), așteptăm poziționarea reprezentanților acestora în APR, după consultarea cu propriile organizații. De asemenea, se pot poziționa și alți psihologi (inclusiv organizații) care nu sunt membri în APR și se pot adăuga puncte de vedere suplimentare celor puse mai sus în discuție.

Vă rugăm să ne trimiteți opiniile și sugestiile voastre, cât mai clar exprimate și documentate, până nu mai târziu de vineri, 19 aprilie 2019, ora 23:59.
Centralizarea, analiza și comunicarea amendamentelor propuse for fi realizate de Consiliul APR.

Prof. univ. dr. psih. Daniel David
Președinte APR
Website: http://www.apsi.ro

Codul de etică și conduită profesională al APR

Asociația Psihologilor din România anunță publicarea “Codului de etică și conduită profesională“. Acest document a fost adoptat formal de Consiliul Asociației Psihologilor din România pe data de 6 noiembrie 2018.
Documentul a fost pregătit pentru Asociația Psihologilor din România de colegele noastre Maria Nicoleta TURLIUC și Cornelia MĂIREAN (Universitatea A. I. Cuza, Iași), cărora le mulțumim pe această cale.

Munca lor a durat peste un an și a conținut atât activități de sinteză și traducere din diverse surse cât și activități de dezvoltare, acolo unde a fost cazul. Un număr de colegi, din interiorul și din afara Asociației Psihologilor din România, au oferit sugestii valoroase pe parcursul dezvoltării. Fără sprijinul lor acest cod nu ar fi fost posibil. Le mulțumim tuturor pe această cale.

COMUNICAT APR – Programul ReStartAPR (2017-2018)

Dragi membri ai Asociației Psihologilor din România (APR)

Atunci când am ales/acceptat implicarea în APR am făcut-o din respect pentru istoria mare a acestei organizații a psihologilor din România și pentru viitorul comunității noastre profesionale.

Înființată în 1964, Asociația Psihologilor din România (APR – www.apsi.ro) este cea mai veche – prin membrii fondatori continuând activitatea primei organizații a psihologilor din România și anume Societatea de Psihologie, înființată de Florian Ștefănescu-Goangă în 1931 – și cea mai complexă organizație profesională a psihologilor din România, reunind membri individuali (studenți și specialiști), asociații profesionale și principalele facultăți/departamente de psihologie din țară.

Comunitatea noastră profesională a trecut prin momente de criză în ultimii ani, care ne-au afectat imaginea socială și cooperarea/solidaritatea internă. Avem de corectat aceste lucruri și de construit un viitor în care acestea să nu se mai poată întâmpla. În acest scop a fost restartată APR, pentru a evita concentrarea “puterii” profesionale, care este prerechizita pentru autoritarism și înlocuirea științei cu ideologii/interese. În timp ce Colegiul Psihologilor din România (CPR) este focalizat pe profesia de psiholog (pentru psihologii cu drept de liberă practică), APR, ca for științific, după modele din alte țări unde psihologia este dezvoltată, trebuie să asigure inputul constant – de exemplu prin ghiduri metodologice și de bune practici – pentru ca această profesie să nu rămână una revolută și/sau să devieze în zone de pseudoștiință. Altfel spus, APR are rolul de a stimula psihologia ca știință și de a asigura legătura bidirecțională cu practica psihologică, în scopul evoluției științei psihologice și profesiei de psiholog (cu toate specializările sale). Prin protocolul strategic dintre APR și CPR (încheiat în 2018), sperăm ca psihologia românească să funcționeze și să de dezvolte normal, după setul de bune practici internaționale din psihologie și în strânsă legătură cu nevoile țării.

Programul cu care am fost ales ca președinte ale APR este unul clar, pe care îl puteți găsi aici: https://www.apsi.ro/2017/10/27/mesajul-noului-presedinte-ale-al-apr-prof-univ-dr-daniel-david-octombrie-2017/. Așa cum am promis, anual voi face o analiză a gradului de realizare a programului. Le mulțumesc conducerii operative și consiliului APR, cu care am lucrat strâns la implementarea acestui program. Iată mai jos analiza pentru anul 2017-2018.

Anul 1 (octombrie 2017- 1 octombrie 2018)

• Obiectiv 1 – Restartarea APR (ex. sediu, personal minimal – inițial în regim de voluntariat, iar ulterior plătit -, site, reconectare cu instituțiile naționale și internaționale unde APR este deja membru, etc.)

o Realizare – APR și-a redobândit vechiul sediu stabilit încă de la momentul achiziționării clădirii CPR. Am instituit categoria membrilor de onoare, pentru a valoriza și recupera mai bine istoria APR. De asemenea, APR s-a reconectat cu Asociația Americană de Psihologie (https://www.apa.org/international/networks/organizations/national-orgs.aspx#r).

• Obiectiv 2 – Acoperirea unor deficite istorice

o Realizare – APR a reușit să-și achite datoriile istorice și a intrat în faza de dezvoltare.

• Obiectiv 3 – Newsletter lunar (începând din ianuarie 2018) – (1) Cu focalizare pe (a) evenimentele naționale și internaționale de interes pentru psihologii din România, (b) informațiile noi și/sau necesare și utile psihologilor din România pentru buna practică științifică și profesională, (c) alte informații care pot susține nevoile și interesele psihologilor din România (2) În secțiunea “Vocea Psihologului” se vor publica puncte de vedere și propuneri – cu relevanță științifică și profesională – ale psihologilor membri ai APR

o Realizare – Newsletterul este funcțional și comprehensiv. Conținutul/secțiunile se stabilesc în funcție de propunerile primite și de la membrii APR.

• Obiectiv 4 – Demararea procedurilor de reînscriere în APR (inclusiv cu demararea organizării secțiunilor APR) – probabil începând cu 1 decembrie 2017

o Realizare – Înscrierile au demarat și sunt deschise pe siteul APR (http://www.apsi.ro). Organizarea secțiunilor nu a demarat încă, deoarece, deocamdată, nu au fost solicitări în acest sens.

• Obiectiv 5 – Demararea procedurilor pentru a intra în colaborare cu instituții naționale și internaționale, în beneficiul științei și profesiei noastre

o Realizare – APR a încheiat protocoale strategice cu CPR și Federația Română de Psihoterapie (FRP) și este în faza finală a definitivării protocolului cu Ministerul Educației Naționale. De asemenea, s-a aprobat reprimirea APR în cadrul International Union of Psychological Science (care probabil va deveni efectivă la începutul anului 2019).

• Obiectiv 6 – Consultarea psihologilor pentru a stabili nevoile comunității profesionale și a defini astfel prioritățile și acțiunile APR

o Realizare – APR s-a consultat și a luat atitudine publică și prin documente adresate autorităților pentru a susține interesele/nevoile psihologilor (ex. psihologi clinicieni, psihologi militari, psihologi din poliție, etc.). De asemenea, APR, prin conducerea sa, s-a implicat cu sugestii în consultările demarate de CPR. Consultările vor continua și vor fi organizate mai sistematic în cadrul Conferinței APR din 2019.

• Obiectiv 7 – Demararea procedurilor de suport profesional pentru psihologi (ex. ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, etc.)

o Realizare – APR a realizat Ghidul legat de datele personale (https://www.apsi.ro/2018/05/24/ghidul-apr-si-cpr-gdpr/) și este în faza finală a diseminării publice a Codului Etic al Psihologului. Alte ghiduri se află în lucru.

• Obiectiv 8 – Planificarea unei conferințe naționale (probabil la Cluj-Napoca)

o Realizare – Conferința este deja planificată (https://www.apsi.ro/2018/12/15/a-xiii-a-conferinta-nationala-a-asociatiei-psihologilor-din-romania-apr-re-startplus-cluj-napoca-22-24-noiembrie-2019/).

• Obiectiv 9 – Planificarea unei reviste proprii

o Realizare – Conducerea operativă analizează posibilitatea și va propune o variantă în cadrul conferinței APR din 2019. De asemenea, în cadrul conferinței APR se vor propune o serie de premii naționale în psihologie, care trebuie să devină de referință academică și profesională.

Sper să fim împreună parte a APR și în 2019! În acest sens vă rog să vă reînnoiți calitatea de membru APR prin achitarea taxei de membru și să încurajați și alți colegi și organizații profesionale să adere la APR! Să fii membru APR este COOL, având șansa să participi la dezvoltarea psihologiei în România, după deviza PER ASPERA AD ASTRA!

La mulți ani!

Prof. univ. dr. psih. Daniel David
Președinte APR

A XIII-a Conferință Națională a Asociației Psihologilor din România – APR Re-StartPlus: Cluj-Napoca, 22-24 noiembrie 2019

Organizată în parteneriat cu Colegiul Psihologilor din România și în colaborare cu Facultatea de Psihologie și Știinte ale Educației din Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Înființată în 1964, Asociația Psihologilor din România (APR – www.apsi.ro) este cea mai veche – prin membrii fondatori continuând activitatea primei organizații a psihologilor din România și anume Societatea de Psihologie, înființată de Florian Ștefănescu-Goangă în 1931 – și cea mai complexă organizație profesională a psihologilor din România, reunind membri individuali, asociații profesionale și principalele facultăți/departamente de psihologie din țară. APR are rolul de a stimula psihologia ca știință şi de a asigura legătura bidirecţională cu practica psihologică, în scopul evoluției științei psihologice şi profesiei de psiholog (cu toate specializările sale). În timp ce Colegiul Psihologilor din România (CPR) este focalizat pe profesia de psiholog (pentru psihologii cu drept de liberă practică), APR, ca for științific, după modele din alte țări unde psihologia este dezvoltată, trebuie să asigure inputul constant – ex. prin ghiduri metodologice şi de bune practici – pentru ca această profesie să nu rămână una revolută și/sau să devieze în zone de pseudoștiință.


APR reia tradiția conferinței naționale, întreruptă în perioada confuză a relației cu CPR (istoria conferințelor APR este prezentată pe site, la http://www.apsi/ro). Astfel, a XIII-a Conferință Națională a APR își propune:


(1) Să aducă împreună psihologii din România, pentru (a) a întări comunitatea, prin încredere, solidaritate și cooperare profesională, (b) a înțelege starea psihologiei naționale și internaționale (atât a aspectelor clasice, cât și a celor emergente) și (c) a gândi direcții majore de dezvoltare a psihologiei în țară.


(2) Să aducă alături de psihologi, profesioniști din domenii conexe (medici/biologici/profesori/economiști, etc.), pentru a stimula interacțiuni care să susțină cercetări interdisciplinare, cu impact pragmatic inovativ, și noi zone pentru profesia de psiholog.


(3) Să stabilească prin secțiuni speciale o coordonare APR-CPR, pentru a propune o viziune strategică integrată pentru psihologia din România în următorii ani (ca știință și profesie).


(4) Nu în ultimul rând, se vor conferi premiile APR, se vor prezenta/lansa o serie de documente strategice (ex. ghiduri/coduri) și se va analiza oportunitatea unei reviste naționale.


Așadar, prin APR Re-StartPlus nu urmărim doar o restartare a APR, ci o restartare care să ardă etapele pierdute, pentru a ne reconecta cât mai rapid la psihologia internațională. Țintim să ne atingem obiectivele stabilite, prin keynote-uri invitate, workshop-uri (invitate și autopropuse), lucrări științifice (autopropuse) și mese rotunde (invitate), reflectând întreaga diversitate a psihologiei științifice (ex. specializările clinic – educațional – organizațional și subdomeniile lor și/sau cele de interacțiune între ele).


Cluj-Napoca este un oraș vibrant al României și al Uniunii Europene, „inima” și vechea capitală a Transilvaniei, care, împreună cu împrejurimile sale, oferă oportunități de vacanțe memorabile.


Websiteul Conferinței va fi funcțional la mijlocul lunii ianuarie 2019.


Salvați datele astfel încât să puteți face parte dintr-o experiență memorabilă, atât pentru profesia/știința psihologiei, cât și personal!


Președintele APR
Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ghidul APR si CPR privind protectia datelor personale (GDPR)

Stimați psihologi,

În data de 25 mai 2018 intră în vigoare, la nivelul întregii Uniuni Europene, noile norme ale Regulamentului General Pentru Protecția Datelor Personale (GDPR) EU 2016/679.

Deoarece majoritatea, dacă nu chiar întreaga noastră comunitate, prelucrează datele personale ale clienților, fie numai prin înregistrarea unor date personale în fișa de anamneză ori prin aplicarea unor probe psihologice, Colegiul Psihologilor din Româniaîmpreună cu Asociația Psihologilor din Romania au demarat un proiect cu scopul de a informa psihologii despre modul în care noul regulament va afecta activitatea noastră a tuturor, de a oferi servicii de psihologie.

În cadrul acestui proiect am încercat să răspundem la câteva întrebări practice pentru psihologi, mai exact cum afectează prevederile acestui regulament pe psihologi în relația cu: (a) clienții lor– persoane fizice, beneficiarii direcți ai serviciilor de psihologie; (b) clienții lor – persoane juridice, beneficiarii contractuali, cei care pot solicita cabinetelor să presteze anumită activități de psihologie; (c) partenerii comerciali– cum ar fi furnizorii de teste psihologice, băncile cu care lucrează etc.; (d)proprii angajați, dacă este cazul; (e) autoritatea publică de monitorizare și supraveghere.

Dintre modificările obligatorii survenite odată cu intrarea în vigoare a GDPR am ales să prezentăm în acest sumar sintetic zece măsuri obligatorii de avut în vedere:

  1. să cunoască situațiile în care trebuie să se supună regulilor privind prelucrarea datelor personale(din analiza noastră, aproape în toate cazurile, fiind anumite situații excepționale în care acestea nu se impun) și care sunt temeiurilor legale pentru a face asemenea prelucrări;.
  2. cerința ca psihologul să-și modifice semnificativ formularul de informare și consimțiredat clientului – persoană fizică, în conformitate cu prevederile GDPR; aceasta poate presupune, implicit, mici modificări și în contractul de prestări servicii dintre părți;
  3. cerința ca psihologul să solicite modificarea unor clauze contractuale în relația cu clienții lor – persoane juridice, modificările fiind menite să asigure o prelucrare a datelor onestă; printre aceste modificări se regăsește responsabilitatea persoanei juridice de a informa și obține consimțământul persoanelor pentru care plătește serviciile psihologice;
  4. cerința ca psihologul să obțină modificarea unor clauze contractuale în relația cu partenerii săi comerciali(de exemplu, furnizorii de teste);
  5. cerința ca psihologul să introducă anumite modificări în contractul individual de muncă al angajaților săi,în același scop al protecției datelor colectate;
  6. cerința ca psihologul să țină evidența operațiunilor de prelucrare a datelorpersonale efectuate în cabinetul său;
  7. cerința ca psihologul să cunoască noile drepturi ale clienților săiprivind protecția datelor personale și să instituie mecanisme interne prin care să asigure asemenea drepturi și să răspundă la eventualele solicitărivenite din partea clienților săi;
  8. cerința ca psihologul să cunoască în ce condiții poate împuternici un partener comercial(de exemplu, furnizor de teste cu cotare online), pentru a prelucra date personale ale clienților săi;
  9. cerința ca psihologul să cunoască cum trebuie să procedeze atunci când apar încălcări în prelucrarea datelorcu caracter personal;
  10. cerința ca psihologul să analizeze situația cabinetului său și să decidădacă are nevoie să desemneze un responsabil cu protecția datelorpersonale (ca angajat sau ca serviciu externalizat);

Pentru a veni în sprijinul Dvs., Colegiul Psihologilor din România și Asociația Psihologilor din România vă oferă un kit cu documente menit să clarifice toate aceste modificări ce apar odată cu intrarea în vigoare a GDPR. De exemplu, în cadrul acestui kit veți găsi un model general privind formularul de informare și consimțire pe care l-ați putea aplica în relație cu clienții Dvs. De asemenea, veți regăsi recomandări privind registrul de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care va trebui să-l introduceți.

Important de reținut

Informațiile incluse în prezentul kit au caracter informativ și se bazează pe legislația în vigoare la momentul întocmirii kitului. Toate aspectele dezbătute sunt simple recomandări și nu reprezintă o opinie juridică individualizată.

Kitul pus la dispoziție de Colegiul Psihologilor din România împreună cu Asociația Psihologilor din România este structurat în două secțiuni:

  • un ghid pentru psihologi, ca document de referință generală ce are rolul de a sublinia principiile GDPR;
  • instrumente de lucru pentru psihologi (ex. formulare de informare și consimțire).

Vă mulțumim că sunteți alături de noi și sperăm că aceste informații vă vor fi utile! 

Președinte, Colegiul Psihologilor din România        

Prof.univ.dr. Ion Dafinoiu

Președinte, Asociația Psihologilor din România

Prof.univ.dr. Daniel David

Opisul cu structura și conținuturile kitului

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ GENERALĂ
1.ghid_GDPR_colegiul_psihologilor23052018.docx Ghid cu informații generale despre GDPR și exemple de cum se aplică în cazul psihologilor.
2.todo_psihologi.pdf Acțiuni ale psihologilor din punct de vedere GDPR.
3.psiholog_persoana_imputernicita.pdf Infografic ce reprezintă obligativitatea companiei de a obține consimțământul clientului care se dorește a fi trimis la evaluare / testare. De asemenea reprezintă obligativitatea psihologului de a completa contractul pe care îl are cu compania cu clauze care să oblige compania să obțină acest consimțământ.
4.psiholog_operator_date_cu_caracter_personal.pdf Infografic ce reprezintă obligativitatea psihologului de a obține consimțământul clientului care sosește în cabine pentru evaluare / testare.

INSTRUMENTE DE LUCRU
1.model_general_consimtamant.docx Recomandare de formular de informare și consimțământ cu explicații. Din acest model general pot fi particularizate formulare specifice pentru nevoile Dvs.
2.companie_formular_consimtire_psiholog_testare_offline prelucrari offline si online_18_ani.docx Formular particularizat pentru beneficiari de servicii de psihologie în baza unui contract cu o persoană juridică (ex. companie, policlinică de medicina muncii etc.) cu date personale prelucrate atât offline, cât și online.
3.companie_formular_consimtire_psiholog_testare_offline prelucrari_offlineonly_18_ani.docx Formular particularizat pentru beneficiari de servicii de psihologie în baza unui contract cu o persoană juridică (ex. companie, policlinică de medicina muncii etc.) cu date personale prelucrate doar offline.
4.formular_consimtire_psiholog_testare_offline prelucrări offline si online_18_ani.docx Formular particularizat pentru beneficiari direcți de servicii de psihologie (contract cu persoane fizice), cu date personale prelucrate atât offline, cât și online.
5.formular_consimtire_psiholog_testare_offline prelucrari_offlineonly_18_ani.docx Formular particularizat pentru beneficiari direcți de servicii de psihologie (contract cu persoane fizice), cu date personale prelucrate doar offline.
6.companie_formular_consimtire_psiholog_testare_offline prelucrari offline si online_18_ani_minor.docx Formular particularizat pentru beneficiari minori de servicii de psihologie (contract cu persoane fizice), cu date personale prelucrate, atât online, cât și offline.
7.recomandari_registru_de_prelucrare.docx Recomandări privind completarea registrului de prelucrare a datelor cu caracter personal.
8.recomandari_contracte_angajați.docx Recomandări privind completarea contractului individual de muncă în cazul prelucrării de date cu caracter personal.
9.recomandari_contract_psiholog_persoana_imputernicita.docx Recomandări privind completarea contractului dintre psiholog și companii în cazul în care acesta este persoană împuternicită.

Materialele pot fi consultate și pe pagina dedicată de pe site-ul CPR.

COMUNICAT APR – Și APR se reîntoarce acasă! Recomandări pentru psihologi

Așa cum s-a anunțat, duminică 6 mai 2018, Colegiul Psihologilor din România (CPR) își reia activitatea în sediul propriu.

Dincolo de bucuria psihologilor din România pentru reintrarea treptată în normalitate a activității CPR, bucuria este cu atât mai mare pentru Asociația Psihologilor din România (APR), întrucât cu această ocazie și APR se întoarce acasă!

După constituirea și mutarea CPR în spațiul din Stoian Militaru, APR a avut propria locație în acest spațiu, locație însă pierdută sau mai degrabă eliminată în perioada mai tulbure a CPR. Reluarea vechii locații, cu susținerea CPR, va permite APR să fie și mai prezentă în viața psihologilor, în colaborare strânsă și susținere reciprocă cu CPR! Servind ca arhitectură generală a acestei colaborări, „Memorandumul APR-CPR pentru Știința și Profesia Psihologiei în România” este deja in curs de elaborare.

În acest context, pentru a marca clar legătura strânsă între psihologia ca știință (unde APR are o funcție majoră) și psihologia ca profesie/practică (unde CPR are funcția majoră, inclusiv de certificare/reglementare), APR recomandă tuturor psihologilor din mediul academic, sau care au titlul de doctor în psihologie, acreditați profesional de CPR, să marcheze public acest lucru, în toate contextele posibile (ex. documente/prezentări publice, etc.), după modelul următor (varianta minimală): grad didactic/doctorat/titlu profesional (ex. Asist. univ. psih. / Prof. univ. dr. psih. / Dr. psih.). Evident, dacă contextul permite, se pot prezenta detaliat atât titlurile academice, cât și cele profesionale. În acest fel valorizăm și recunoaștem mai bine componenta profesională din cadrul psihologiei – indiferent unde se exprimă aceasta -, așa cum fac și alte domenii în care știința și practica profesională sunt inseparabile.

În numele conducerii APR,
Președintele APR,
Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Mesajul noului preşedinte al APR – Prof. univ. dr. Daniel David (noiembrie 2017)

Dragi colegi:

Vreau să vă mulţumesc tuturor celor care v-aţi implicat în re-startarea APR!

Aşa cum ştim, APR, ştiinţific/profesional, are o tradiţie veche, începând formal în 1964, cu precursori în organizaţiile profesionale naţionale din perioada interbelică. Astăzi, pornind de la tradiţia acesteia şi istoria recentă, încercăm să-i dăm un rol mai activ şi modern. Mulţumesc tuturor celor care m-aţi propus, susţinut şi votat (chiar cu unanimitate) la funcţia de preşedinte al APR.

Programul meu ca preşedinte APR este descris succint în continuare. Sunt conştient că în mod normal ar fi nevoie poate de două mandate pentru ceea ce vă propun, dar nu avem timp – profesia noastră este oarecum în degringoladă (ex. asociaţia ştiinţifică/profesională – APR – stagnează, iar organismul profesional – CPR – este analizat în procese) -, aşa că trebuie dat mai mult acum şi trebuie făcut efortul de a genera împreună într-un mandat, ceea ce în mod normal s-ar face în două mandate.

Aşa cum spune statutul APR la Art.2, „…Scopul Asociației Psihologilor din România este acela de a susține și promova dezvoltarea psihologiei ca știință și profesie, aflate în strânsă interdependenţă, având ca finalitate creșterea calității vieții umane și a eficienței activităților sociale și economice…”. Aşadar, în timp de CPR este focalizat pe profesia de psiholog, APR trebuie să asigure inputul pentru ca această profesie să nu rămână una revolută. Vă rog să vă imaginaţi cum ar arăta astăzi medicina, dacă din secolul XIX aceasta nu ar fi beneficiat şi asimilat rapid noile cercetări ştiinţifice!

Succint, iată paşii, aşa cum îi văd acum la început de drum (dincolo de ceea ce am aprobat deja împreună la adunarea generală din 15 septembrie):

Anul 1 (octombrie 2017- 1 octombrie 2018)

•Re-startarea APR (ex. sediu, personal minimal – iniţial în regim de voluntariat, iar ulterior plătit -, site, reconectare cu instituţiile naţionale şi internaţionale unde APR este deja membru, etc.)
•Acoperirea unor deficite istorice
•Newsletter lunar (începând din ianuarie 2018)
(1) Cu focalizare pe (a) evenimentele naţionale şi internaţionale de interes pentru psihologii din România, (b) informaţiile noi şi/sau necesare şi utile psihologilor din România pentru buna practică ştiinţifică şi profesională, (c) alte informaţii care pot susţine nevoile şi interesele psihologilor din România
(2) În secţiunea “Vocea Psihologului” se vor publica puncte de vedere şi propuneri – cu relevanţă ştiinţifică şi profesională – ale psihologilor membri ai APR

•Demararea procedurilor de reînscriere în APR (inclusiv cu demararea organizării secţiunilor APR) – probabil începând cu 1 decembrie 2017
•Demararea procedurilor pentru a intra în colaborare cu instituţii naţionale şi internaţionale, în beneficiul ştiinţei şi profesiei noastre
•Consultarea psihologilor pentru a stabili nevoile comunităţii profesionale şi a defini astfel priorităţile şi acţiunile APR
•Demararea procedurilor de suport profesional pentru psihologi (ex. ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, etc.)
•Planificarea unei conferinţe naţionale (probabil la Cluj-Napoca)
•Planificarea unei reviste proprii

Anul 2 (1 octombrie 2018-1octombrie 2019)

•Stimularea procedurilor de reînscriere în APR (şi dezvoltarea organizaţională a APR – ex. secţiuni, etc.)
•Aprofundarea procedurilor pentru a intra în colaborare cu instituţii naţionale şi internaţionale, în beneficiul ştiinţei şi profesiei noastre
•Implementarea planurilor/programelor APR, definite de jos în sus de către nevoile comunităţii psihologilor din România
•Derularea procedurilor de suport profesional pentru psihologi (ex. ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, etc.)
•Organizarea conferinţei naţionale (2019)
•Lansarea unei reviste, cu apariţia bianuală

Anul 3 (1 octombrie 2019-1 octombrie 2020)

•Consolidarea tuturor activităților APR
•Pregătirea alegerilor din 2021

Anul 4 (1 octombrie 2020-1 octombrie 2021)

•Să avem o organizaţie profesională (APR) cu un statut naţional similar cu al American Psychological Association şi al Association for Psychological Science în SUA, într-o relaţie de strânsă colaborare cu CPR, bine integrată internaţional.
•Alegeri

Înscrieri APR – 1 decembrie 2017

Dragi colegi:

Vă invit să vă înscrieţi în Asociaţia Psihologilor din România (APR) pentru a onora tradiţia şi a contribui la excelenţa şcolii româneşti de psihologie. Parafrazând o vorbă celebră, este acum momentul să ne întrebăm nu doar ce ne poate oferi APR – iar, aşa cum se vede din programul 2017-2021, APR poate şi va oferi multe membrilor, profesiei şi ştiinţei psihologiei -, ci şi ce putem noi oferi pentru APR! Iar APR are nevoie acum de toţi colegii responsabili, cărora le pasă de ştiinţa psihologiei şi de profesia de psiholog.

Detaliile şi procedura de înscriere se află AICI.

Pe cine aşteptăm în rândurile noastre?

  1. Absolvenţii de psihologie se pot înscrie ca membri individuali. Ei vor putea contribui astfel la dezvoltarea ştiinţei psihologiei şi la relaţia bidirecţională dintre ştiinţa psihologiei şi profesia de psiholog.
  2. Absolvenţii unor domenii conexe/tangente psihologiei şi studenţii în psihologie sau în domenii conexe/tangente psihologiei se pot înscrie ca membri asociaţi. Ei vor putea contribui astfel la dezvoltarea ştiinţei şi practicii psihologiei.
  3.  Asociaţiile profesionale pot solicita afilierea la APR, urmând ulterior să stabilim modul de organizare a asociaţiilor acceptate în diviziile APR. Astfel vom putea contribui la o dezvoltare coerentă a ştiinţei psihologiei şi a profesiei de psiholog.
  4. Facultăţile de psihologie (sau care au specialitatea de psihologie în programele lor) pot solicita afilierea la APR ca organizaţii, urmând ulterior să stabilim modul de organizare a facultăţilor acceptate în cadrul APR. Astfel vom avea un forum unitar de discuţie, pentru a contribui la o dezvoltare coerentă a formării academice în psihologie şi la relaţia acestei formări cu ştiinţa şi profesia de psiholog.
  5. Asociaţiile profesionale şi facultăţile afiliate APR vor putea numi observatori în Consiliul APR, observatori care pot servi şi ca un corp de consultanţi pentru strategiile APR.

Vă aştept în număr cât mai mare în comunitatea APR, aşa cum am spus mai sus, pentru a onora tradiţia şi a contribui la excelenţa şcolii româneşti de psihologie!

Preşedintele APR,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David