Recomandări psihologice generale pentru jurnaliști/ personal de urgență/ voluntari în ceea ce privește interacțiunile cu persoanele refugiate din Ucraina

Asociația Psihologilor din România
București, Bd. Iuliu Maniu 1-3, sector 6, Corp A, et. 5, sala 507B

____________________________________________________________________
Recomandări psihologice generale pentru jurnaliști/ personal de urgență/ voluntari în ceea ce privește interacțiunile cu persoanele refugiate din Ucraina
Repercusiunile psihologice întâlnite la persoanele refugiate sunt complexe, determinate de pierderi, incertitudini, traume și necesită urgent dezvoltarea unor acțiuni primare prin care să se încerce atenuarea suferinței acestora.

Interacțiunea cu persoanele refugiate trebuie să se bazeze pe ascultare activă, empatie și acceptare necondiționată. Recomandările pe care le realizăm se bazează pe dovezi empirice și pe experiențele anterioare ale specialiștilor psihologi care au lucrat cu persoanele din grupuri vulnerabile.

Indiferent din ce postură intrăm în contact cu oameni aflați la risc sau în situații dificile, ar trebui să avem un comportament condus de principii etice. Cele mai importante principii în serviciile de sănătate, cu aplicabilitate largă și în alte domenii, sunt principiul benevolenței/ a nu face rău și cel al respectării drepturilor și demnității personale. Vom schița în cele ce urmează câteva scurte recomandări menite să ghideze interacțiunile cu persoane refugiate.

1. Nu toată lumea reacționează la fel la evenimente stresante sau traumatice – unele persoane suferă vizibil, altele suferă “în tăcere” și altele au resurse foarte mari de reziliență și reușesc cu ușurință să se adapteze la noua situație. Ca recomandare, nu căutați anumite răspunsuri emoționale (negative) insistent și nu accentuați intenționat gravitatea situației (ex. nu-i așa că a fost îngrozitor? Așa e că nu mai aveți nimic?)

2. Unele persoane consideră că a vorbi despre ceea ce s-a întâmplat îi ajută, alții însă nu. În măsura în care este posibil, lăsați persoana intervievată să direcționeze conversația, mai ales când vorbiți cu copii. Nu forțați copiii să descrie scene sau povești terifiante la care au fost martori.

3. Manifestați empatie și compasiune prin gesturi (a da din cap), postură orientată spre persoana cu care discutați și dacă simțiți nevoia, folosiți și reflectări empatice (ex. am înțeles, văd că v-a fost foarte greu), însă evitați ceea ce ar putea fi perceput drept milă (ex. ton prea afectat – ca și cum am vorbi cu un copil, expresii faciale exagerate). Urmăriți respondentul – dacă pare că vrea să vorbească în continuare cu dvs, înseamnă că vă consideră un bun ascultător – deci faceți în continuare ceea ce faceți!

4. Nu încheiați brusc discuția și nu vă distrageți atenția (ex. uitându-vă la telefon) atunci când discutați cu o persoană în suferință; persoana se poate simți prost dacă a manifestat vulnerabilitate în fața cuiva care nu era foarte interesat.

5. Manifestați sensibilitate față de demnitatea personală a intervievaților – de exemplu, nu insistați pe condiția de victimă dacă persoana nu duce discuția în acea direcție; putem adresa întrebări generale (ex. cum vă descurcați?) dar nu insistăm pe neajunsuri (ex. când ați mâncat ultima oară?).

6. În situații de criză, au prioritate nevoile de siguranță, nevoile medicale și de bază. Direcționați persoanele către serviciile sociale și de prim-ajutor, către organizații și voluntari care pot ajuta. Asta ar însemna ca înainte să vă deplasați într-un loc pentru a discuta cu refugiați, să vă informați în mare despre serviciile esențiale care îi pot ajuta (ex. am o problemă medicală, cum pot să ajung la…, unde găsesc cazare?)

7. Aveți grijă ca prin acțiunile dumneavoastră să nu-i expuneți la un risc suplimentar. Acționați numai în interesul drepturilor și siguranței lor.

8. Asigurați-vă că în interacțiunile pe care le stabiliți cu persoanele refugiate promovați egalitatea de tratament, incluziunea și nediscriminarea.

9. Aveți grijă ca momentele în care acționați să fiți într-o stare rezonabilă de bine, de echilibru emoțional și nu vă expuneți la situații stresante pe care știți că nu le gestionați.

10. Asigurați-vă că aveți o atitudine stabilă, blândă, fermă și calmă, precum și că aveți pauze pentru recuperare a capacității de a relaționa cu refugiații.

Resurse suplimentare:
https://www.psychiatry.org/newsroom/news-releases/apa-statement-and-resources-on-the-mental-health-impact-of-the-war-in-ukraine

https://www.ucm.es/data/cont/docs/315-2016-06-02-g.refugiados_PDF.pdf

http://www.infocoponline.es/pdf/GuideRefugees.pdf

Autori: Simona Ștefan, Magdalena Maria Stan, Diana Lucia Vasile
Adoptat de Consiliul Asociației Psihologilor din România pe 4 mai 2022.

Conferința Națională APR: “Conectați la viitor: Psihologie și Tehnologie”

 aaa
Dragi colegi și studenți,
aaa
Vă invităm să participaţi la cea de-a XIV-a Conferință Națională a Asociației Psihologilor din România, “Conectați la viitor: Psihologie și Tehnologie“, conferință ce se va desfășura în format online, între 11-14 noiembrie 2021.
aa
Evenimentul va fi organizat de către APR în colaborare cu Facultatea de Psihologie și Știinţele Educației din cadrul Universității București și va fi creditat profesional de Colegiul Psihologilor din România.
 aaa
Printr-un program științific și profesional bine structurat, format din workshop-uri, simpozioane, sesiuni de lucrări și keynote-uri, evenimentul va contribui la consolidarea științifică a comunității psihologilor din România și va încuraja interacțiunea cu profesioniști din domenii conexe, stimulând psihologia ca știință.
 aa

Accesați site-ul oficial pentru a vă înscrie: https://conferinta.apsi.ro/?page_id=53

De asemenea, vă puteți înscrie contribuțiile personalehttps://conferinta.apsi.ro/?page_id=266

Iar informațiile despre taxe și credite sunt prezentate aici:  https://conferinta.apsi.ro/?page_id=37

 aa
Vă mulțumim și vă așteptăm la conferință!
 aa
aa

5.1. Restart și de la capăt. Dar.. CUM?

<<< înapoi la cuprins

Începuturile, în sine, sunt foarte motivante. Fie că e vorba despre 1 ianuarie sau un eveniment plin de semnificație care ne separă de trecut – un nou început creează o breșă temporală ce ne permite să ieșim din noi înșine și să începem să lucrăm la noi, să ne optimizăm.

Nu sunt doar promisiuni goale, făcute sub presiunea culturală, sau sub efectul unui optimism romantic de început de an. Ci un mecanism care ne ajută să dobândim deopotrivă atât conștientizarea, cât și motivația necesare pentru demararea unui proces de schimbare care să ne aducă mai aproape de sinele nostru ideal.

Într-o serie de studii, cercetătorii de la  Wharton School au descoperit că aceste momente semnificative creează noi  “perioade contabile mentale” ce ne ajută să ne distanțăm psihologic sinele prezent de imperfecțiunile pe care le (re)cunoaștem, și care au astfel o șansă să rămână în trecut. Totul a pornit când autorii au început să studieze tiparul vizitelor la sala de fitness din campusul universității: au descoperit vârfuri de prezență în jurul punctelor de tranziție temporală precum zile de luni sau zile de naștere, începutul semestrului sau începutul anului.

Însă și mai interesant a fost când au investigat nivelul de motivație pentru schimbare al unor participanți după ce aceștia au fost rugați să își imagineze că s-au mutat într-un oraș nou. Rezultatul a fost nu numai un nivel de motivație mult crescut față de obiectivele personale anterioare, ci și o distanță percepută mult mai mare față de sinele lor imperfect, de dinainte, în acest context nou

Se pare, deci, că avem un mecanism de restart inserat în noi, care ne face să fim motivați să ne distanțăm de greșelile trecutului, pentru a ne permite să devenim o variantă mai bună a noastră. Însă, cel puțin la fel de important ca acest mecanism automat este să știm și CUM să facem asta.

Ceea ce ne aduce la newsletter-ul acesta.

Pentru ca aceasta este și misiunea APR: să aducă cât mai mult suport pentru CUM-ul industriei de psihologie. Lună de lună, acest newsletter își propune să aducă instrumente și informații noi, de încredere, validate de cei mai respectați specialiști din România și de peste hotare, după un restart mult-așteptat care ne permite să devenim o variantă mai bună a noastră, ca profesioniști din toate zonele psihologiei.

Pe de altă parte, la final de ianuarie, ne-am propus să vorbim puțin despre schimbare și despre factorii care stau de cele mai multe ori în calea ei (obiceiuri adânc înțepenite, decizii și comportamente neconștientizate, până la cum ne afectează felul în care ne reprezentăm timpul  viața și dorințele de schimbare) și ce putem să facem pentru a sprijini și ușura schimbarea (ritualuri , pași practici  de activare comportamentală, folosirea regretului anticipat, instrumente de depășire a rezistenței la schimbare în organizații .)

Astfel, în numărul din ianuarie vă vom povesti despre:

Cam atât pentru ianuarie. Revenim însă în februarie cu teme noi, și sperăm să vă aducem din nou subiecte și informații folositoare și fresh. De aceea vă invitam să fiți în continuare alături de noi și să ne trimiteți părerile voastre și sugestii despre subiectele pe care le-ați dori abordate la newsletter@apsi.ro


Sabrina Răileanu – jurnalist la bază şi om cu reflexul condiționat să întrebe “De ce?” – a studiat psihologia la Universitatea Bucureşti și urmează procesul de formare în psihoterapie Gestalt. E pasionată de mecanismele creativității și de cele ale învățării și dezvoltării umane, în paralel lucrând ca trainer organizațional.

 

 

 

APR – Mesaj de Anul Nou: Per Aspera Ad Astra!

În orice societate modernă psihologia are un rol fundamental în asigurarea calităţii vieţii oamenilor şi a funcţionării optime a acestora, cu implicaţii apoi sociale/instituţionale decisive pentru societate, dincolo de persoanele individuale.

Din păcate, în ultimii ani, psihologia din România a fost prinsă într-o serie de probleme interne, devenite publice. Acest lucru a fisurat pe alocuri, mai mult sau mai puţin grav, imaginea psihologiei/psihologilor în cadrul societăţii româneşti. Mai mult, a generat uneori anumite semne de întrebare în societate – explicabile, dar nejustificate – faţă de capacitatea psihologiei şi a psihologilor din ţară de a-şi realiza performant funcţia socială şi de a se ridica la nivelul aşteptărilor şi nevoilor oamenilor şi societăţii româneşti.

Vrem să punctăm faptul că aceste probleme grevează mai ales structurile de conducere ale psihologiei din ţară, nu direct comunitatea psihologilor din România. Psihologii români – oameni de ştiinţă şi/sau practicieni –  au rămas aceiaşi profesionişti în general bine pregătiţi, care continuă să-şi desfăşoare eficient şi etic activităţile în ţară, la standarde europene/internaţionale, şi cărora le putem acorda astfel toată încrederea profesională.

Sperăm ca anul 2018 să aducă şi rezolvarea problemelor administrative, astfel încât munca fundamentală a psihologilor pentru societate să se poată face în condiţii de normalitate organizatorică, cu impact pozitiv atât asupra motivaţiei, satisfacţiei şi eficienţei lor profesionale, cât şi asupra oamenilor şi societăţii româneşti în general.

La Mulţi Ani şi să facem împreună un an mai bun pentru psihologia românească!

În numele conducerii APR,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David, Preşedintele APR

APR – Mesaj de Sărbători pentru Psihologi

Dragi colegi psihologi:

Anul 2017 a fost unul important pentru profesia noastră, deoarece împreună am re-startat Asociaţia Psihologilor din România (APR)! APR este organizaţia noastră tradiţională, în care ştiinţa şi profesia se întâlnesc într-o relaţie bidirecţională, susţinându-se şi dezvoltându-se reciproc.

(Re)Înscrierile în APR le-am iniţiat sub deviza « Să fii APR este Cool! », iar răspunsul comunităţii noastre a fost entuziasmant şi emoţionant, în doar 10 zile având 150+ aplicaţii pentru noi membri individuali, 10+ aplicaţii pentru asociaţii/organizaţii profesionale şi propuneri pentru membri de onoare. Unele dintre aceste aplicaţii au fost deja procesate, analizate şi votate/acceptate, aflându-se şi pe site-ul APR (https://www.apsi.ro/membrii-si-organizarea-apr/). Alte zeci de aplicaţii se află încă în procesare/analiză/decizie şi sperăm să dăm răspunsul la acestea în luna ianuarie 2018; vă mulţumim pentru înţelegerea faţă de « lista de aşteptare », dar numărul mare de aplicaţii şi procesarea acestora se suprapun peste perioada sărbătorilor. Onorăm astfel istoria APR şi a psihologiei din România (https://www.apsi.ro/scurt-istoric-al-psihologiei-din-romania-si-al-apr/) şi avem o bază solidă pentru a reconstrui şi dezvolta Excelenţa Şcolii româneşti de psihologie.

Anul care vine ne aşteaptă cu noi provocări, aşa cum se poate vedea din programul angajat de către APR: https://www.apsi.ro/2017/10/27/mesajul-noului-presedinte-ale-al-apr-prof-univ-dr-daniel-david-octombrie-2017/ Vă rog să fim/să stăm toţi împreună, fiecare să dea profesional ce şi cât poate şi astfel să realizăm ceea ce ne-am propus! Acest lucru nu este doar în beneficiul comunităţii noastre, dar şi al societăţii româneşti în general, unde psihologia are un rol fundamental în creşterea funcţionării sociale şi calităţii vieţii oamenilor.

În numele conducerii APR vă mulţumesc pentru implicare şi suport în re-startarea APR şi vă urez Sărbători Fericite !

Prof. univ. dr. psih. Daniel David, Preşedintele APR

 

Un crâmpei de istorie tragică a psihologiei româneşti – Nicolae Mărgineanu

Semnalăm apariţia lucrării Witnessing Romania`s Century of Turmoil. Memoirs of a Political Prisoner (autori: Dennis Deletant/editor, Călin Cotoiu/translator şi Nicolae Mărgineanu/personajul principal al lucrării). Din prezentarea lucrării derivă clar tragedia trăită de unii psihologi români de talie internaţională la instaurarea regimului comunist în România – în acest caz profesorul clujean Nicolae Mărgineanu -, exemplificând astfel istoria psihologiei româneşti prezentată succint şi de APR:

“…Nicolae Margineanu’s journey started in 1905 in the village of Obreja in Transylvania and ended in 1980 in Cluj-Napoca, Romania. He began his life under Austro-Hungarian rule, was witness to the 1918 Union, lived under three kings (Ferdinand, Carol II, and Mihai) and survived all of Romania’s dictatorships, from absolute monarchy to the Legionnaires’ rebellion, the Antonescian dictatorship and, finally, the years under Communist rule. Margineanu studied psychology at the University of Cluj and attended postgraduate courses in Leipzig, Berlin, Hamburg, Paris, and London. He was awarded a Rockefeller Foundation fellowship that enabled him to do research for two years in the United States, at Harvard, Yale, Columbia, the University of Chicago, and Duke. He returned to Romania and became chair of the psychology department of the University of Cluj. In 1948, he was arrested on a charge of “high treason,” based on his alleged membership in a resistance movement against Communist rule. He was sentenced to twenty-five years’ imprisonment, of which he served sixteen, passing through the jails at Malmaison, Jilava, Pitesti, Aiud, and Gherla. This book, his autobiography, is a shocking testimony to the fate of the intellectual elite of Romania during the Communist dictatorship. It is a unique and invaluable addition to the literature in English on the experience of political prisoners, not only in Communist Romania, but in authoritarian states in general. Calin Cotoiu is a translator based in Bucharest, Romania. Dennis Deletant is Visiting Ratiu Professor of Romanian Studies, Georgetown University…”

 

COMUNICAT APR – Membri de Onoare – APR Semper Fidelis!

COMUNICAT APR – Membri de Onoare – APR Semper Fidelis!

Asociația Psihologilor din România (APR) a avut de-a lungul istoriei sale membri și conducători remarcabili, nu doar profesioniști de marcă, care au conectat psihologia românească cu aria internațională a psihologiei, ci și oameni de caracter, care au înfruntat vicisitudinile din perioada comunistă (pentru o scurtă istorie vezi AICI). Mulți dintre acești colegi sunt încă activi și implicați şi astăzi în activităţile APR (ex. membri ai APR încă înainte de Revoluția din 1989, membri în vechile comitete directoare ale APR, președinți ai APR, etc.).

Alți colegi s-au retras din activitate și/sau au plecat din țară, dar doresc/pot să se implice și să susțină în continuare dezvoltarea APR din poziția de membri de onoare, ceea ce, cu adevărat, onorează APR! Recunoscând contribuția lor majoră la dezvoltarea APR, următorii colegi au devenit recent membri de onoare ai APR (vezi și AICI):

  • Prof. univ. dr. psih. Mihai Golu (președinte APR-1990-1999);
  • Prof. univ. dr. psih. Gheorghe Iosif (membru în Comitetul director și Președintele Secției/Comisiei/Diviziei de Psihologia Muncii Industriale din APR-1979-1990);
  • Prof. univ. dr. psih. Ilie Puiu Vasilescu (Secretarul general al APR-1990-1999, membru în Comitetul director și Președintele Secţiei/Comisiei/Diviziei de Metodologie a Cercetării și Testare Psihologică din APR-1984-1990).

Le mulțumim pentru ceea ce au făcut pentru APR și pentru comunitatea psihologilor din România și ne bucurăm să fim împreună în restartarea APR!

În numele conducerii APR, preşedintele APR,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David