Noutăți

A XIII-a Conferință Națională a Asociației Psihologilor din România – APR Re-StartPlus: Cluj-Napoca, 22-24 noiembrie 2019

Organizată în parteneriat cu Colegiul Psihologilor din România și în colaborare cu Facultatea de Psihologie și Știinte ale Educației din Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Înființată în 1964, Asociația Psihologilor din România (APR – www.apsi.ro) este cea mai veche – prin membrii fondatori continuând activitatea primei organizații a psihologilor din România și anume Societatea de Psihologie, înființată de Florian Ștefănescu-Goangă în 1931 – și cea mai complexă organizație profesională a psihologilor din România, reunind membri individuali, asociații profesionale și principalele facultăți/departamente de psihologie din țară. APR are rolul de a stimula psihologia ca știință şi de a asigura legătura bidirecţională cu practica psihologică, în scopul evoluției științei psihologice şi profesiei de psiholog (cu toate specializările sale). În timp ce Colegiul Psihologilor din România (CPR) este focalizat pe profesia de psiholog (pentru psihologii cu drept de liberă practică), APR, ca for științific, după modele din alte țări unde psihologia este dezvoltată, trebuie să asigure inputul constant – ex. prin ghiduri metodologice şi de bune practici – pentru ca această profesie să nu rămână una revolută și/sau să devieze în zone de pseudoștiință.


APR reia tradiția conferinței naționale, întreruptă în perioada confuză a relației cu CPR (istoria conferințelor APR este prezentată pe site, la http://www.apsi/ro). Astfel, a XIII-a Conferință Națională a APR își propune:


(1) Să aducă împreună psihologii din România, pentru (a) a întări comunitatea, prin încredere, solidaritate și cooperare profesională, (b) a înțelege starea psihologiei naționale și internaționale (atât a aspectelor clasice, cât și a celor emergente) și (c) a gândi direcții majore de dezvoltare a psihologiei în țară.


(2) Să aducă alături de psihologi, profesioniști din domenii conexe (medici/biologici/profesori/economiști, etc.), pentru a stimula interacțiuni care să susțină cercetări interdisciplinare, cu impact pragmatic inovativ, și noi zone pentru profesia de psiholog.


(3) Să stabilească prin secțiuni speciale o coordonare APR-CPR, pentru a propune o viziune strategică integrată pentru psihologia din România în următorii ani (ca știință și profesie).


(4) Nu în ultimul rând, se vor conferi premiile APR, se vor prezenta/lansa o serie de documente strategice (ex. ghiduri/coduri) și se va analiza oportunitatea unei reviste naționale.


Așadar, prin APR Re-StartPlus nu urmărim doar o restartare a APR, ci o restartare care să ardă etapele pierdute, pentru a ne reconecta cât mai rapid la psihologia internațională. Țintim să ne atingem obiectivele stabilite, prin keynote-uri invitate, workshop-uri (invitate și autopropuse), lucrări științifice (autopropuse) și mese rotunde (invitate), reflectând întreaga diversitate a psihologiei științifice (ex. specializările clinic – educațional – organizațional și subdomeniile lor și/sau cele de interacțiune între ele).


Cluj-Napoca este un oraș vibrant al României și al Uniunii Europene, „inima” și vechea capitală a Transilvaniei, care, împreună cu împrejurimile sale, oferă oportunități de vacanțe memorabile.


Websiteul Conferinței va fi funcțional la mijlocul lunii ianuarie 2019.


Salvați datele astfel încât să puteți face parte dintr-o experiență memorabilă, atât pentru profesia/știința psihologiei, cât și personal!


Președintele APR
Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ghidul APR si CPR privind protectia datelor personale (GDPR)

Stimați psihologi,

În data de 25 mai 2018 intră în vigoare, la nivelul întregii Uniuni Europene, noile norme ale Regulamentului General Pentru Protecția Datelor Personale (GDPR) EU 2016/679.

Deoarece majoritatea, dacă nu chiar întreaga noastră comunitate, prelucrează datele personale ale clienților, fie numai prin înregistrarea unor date personale în fișa de anamneză ori prin aplicarea unor probe psihologice, Colegiul Psihologilor din Româniaîmpreună cu Asociația Psihologilor din Romania au demarat un proiect cu scopul de a informa psihologii despre modul în care noul regulament va afecta activitatea noastră a tuturor, de a oferi servicii de psihologie.

În cadrul acestui proiect am încercat să răspundem la câteva întrebări practice pentru psihologi, mai exact cum afectează prevederile acestui regulament pe psihologi în relația cu: (a) clienții lorpersoane fizice, beneficiarii direcți ai serviciilor de psihologie; (b) clienții lor – persoane juridice, beneficiarii contractuali, cei care pot solicita cabinetelor să presteze anumită activități de psihologie; (c) partenerii comerciali– cum ar fi furnizorii de teste psihologice, băncile cu care lucrează etc.; (d)proprii angajați, dacă este cazul; (e) autoritatea publică de monitorizare și supraveghere.

Dintre modificările obligatorii survenite odată cu intrarea în vigoare a GDPR am ales să prezentăm în acest sumar sintetic zece măsuri obligatorii de avut în vedere:

  1. să cunoască situațiile în care trebuie să se supună regulilor privind prelucrarea datelor personale(din analiza noastră, aproape în toate cazurile, fiind anumite situații excepționale în care acestea nu se impun) și care sunt temeiurilor legale pentru a face asemenea prelucrări;.
  2. cerința ca psihologul să-și modifice semnificativ formularul de informare și consimțiredat clientului – persoană fizică, în conformitate cu prevederile GDPR; aceasta poate presupune, implicit, mici modificări și în contractul de prestări servicii dintre părți;
  3. cerința ca psihologul să solicite modificarea unor clauze contractuale în relația cu clienții lor – persoane juridice, modificările fiind menite să asigure o prelucrare a datelor onestă; printre aceste modificări se regăsește responsabilitatea persoanei juridice de a informa și obține consimțământul persoanelor pentru care plătește serviciile psihologice;
  4. cerința ca psihologul să obțină modificarea unor clauze contractuale în relația cu partenerii săi comerciali(de exemplu, furnizorii de teste);
  5. cerința ca psihologul să introducă anumite modificări în contractul individual de muncă al angajaților săi,în același scop al protecției datelor colectate;
  6. cerința ca psihologul să țină evidența operațiunilor de prelucrare a datelorpersonale efectuate în cabinetul său;
  7. cerința ca psihologul să cunoască noile drepturi ale clienților săiprivind protecția datelor personale și să instituie mecanisme interne prin care să asigure asemenea drepturi și să răspundă la eventualele solicitărivenite din partea clienților săi;
  8. cerința ca psihologul să cunoască în ce condiții poate împuternici un partener comercial(de exemplu, furnizor de teste cu cotare online), pentru a prelucra date personale ale clienților săi;
  9. cerința ca psihologul să cunoască cum trebuie să procedeze atunci când apar încălcări în prelucrarea datelorcu caracter personal;
  10. cerința ca psihologul să analizeze situația cabinetului său și să decidădacă are nevoie să desemneze un responsabil cu protecția datelorpersonale (ca angajat sau ca serviciu externalizat);

Pentru a veni în sprijinul Dvs., Colegiul Psihologilor din România și Asociația Psihologilor din România vă oferă un kit cu documente menit să clarifice toate aceste modificări ce apar odată cu intrarea în vigoare a GDPR. De exemplu, în cadrul acestui kit veți găsi un model general privind formularul de informare și consimțire pe care l-ați putea aplica în relație cu clienții Dvs. De asemenea, veți regăsi recomandări privind registrul de prelucrare a datelor cu caracter personal pe care va trebui să-l introduceți.

Important de reținut

Informațiile incluse în prezentul kit au caracter informativ și se bazează pe legislația în vigoare la momentul întocmirii kitului. Toate aspectele dezbătute sunt simple recomandări și nu reprezintă o opinie juridică individualizată.

Kitul pus la dispoziție de Colegiul Psihologilor din România împreună cu Asociația Psihologilor din România este structurat în două secțiuni:

  • un ghid pentru psihologi, ca document de referință generală ce are rolul de a sublinia principiile GDPR;
  • instrumente de lucru pentru psihologi (ex. formulare de informare și consimțire).

Vă mulțumim că sunteți alături de noi și sperăm că aceste informații vă vor fi utile! 

Președinte, Colegiul Psihologilor din România        

Prof.univ.dr. Ion Dafinoiu

Președinte, Asociația Psihologilor din România

Prof.univ.dr. Daniel David

Opisul cu structura și conținuturile kitului

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ GENERALĂ

1.ghid_GDPR_colegiul_psihologilor23052018.docx Ghid cu informații generale despre GDPR și exemple de cum se aplică în cazul psihologilor.
2.todo_psihologi.pdf Acțiuni ale psihologilor din punct de vedere GDPR.
3.psiholog_persoana_imputernicita.pdf Infografic ce reprezintă obligativitatea companiei de a obține consimțământul clientului care se dorește a fi trimis la evaluare / testare. De asemenea reprezintă obligativitatea psihologului de a completa contractul pe care îl are cu compania cu clauze care să oblige compania să obțină acest consimțământ.
4.psiholog_operator_date_cu_caracter_personal.pdf Infografic ce reprezintă obligativitatea psihologului de a obține consimțământul clientului care sosește în cabine pentru evaluare / testare.

INSTRUMENTE DE LUCRU

1.model_general_consimtamant.docx Recomandare de formular de informare și consimțământ cu explicații. Din acest model general pot fi particularizate formulare specifice pentru nevoile Dvs.
2.companie_formular_consimtire_psiholog_testare_offline prelucrari offline si online_18_ani.docx Formular particularizat pentru beneficiari de servicii de psihologie în baza unui contract cu o persoană juridică (ex. companie, policlinică de medicina muncii etc.) cu date personale prelucrate atât offline, cât și online.
3.companie_formular_consimtire_psiholog_testare_offline prelucrari_offlineonly_18_ani.docx Formular particularizat pentru beneficiari de servicii de psihologie în baza unui contract cu o persoană juridică (ex. companie, policlinică de medicina muncii etc.) cu date personale prelucrate doar offline.
4.formular_consimtire_psiholog_testare_offline prelucrări offline si online_18_ani.docx Formular particularizat pentru beneficiari direcți de servicii de psihologie (contract cu persoane fizice), cu date personale prelucrate atât offline, cât și online.
5.formular_consimtire_psiholog_testare_offline prelucrari_offlineonly_18_ani.docx Formular particularizat pentru beneficiari direcți de servicii de psihologie (contract cu persoane fizice), cu date personale prelucrate doar offline.
6.companie_formular_consimtire_psiholog_testare_offline prelucrari offline si online_18_ani_minor.docx Formular particularizat pentru beneficiari minori de servicii de psihologie (contract cu persoane fizice), cu date personale prelucrate, atât online, cât și offline.
7.recomandari_registru_de_prelucrare.docx Recomandări privind completarea registrului de prelucrare a datelor cu caracter personal.
8.recomandari_contracte_angajați.docx Recomandări privind completarea contractului individual de muncă în cazul prelucrării de date cu caracter personal.
9.recomandari_contract_psiholog_persoana_imputernicita.docx Recomandări privind completarea contractului dintre psiholog și companii în cazul în care acesta este persoană împuternicită.

Materialele pot fi consultate și pe pagina dedicată de pe site-ul CPR.

COMUNICAT APR – Și APR se reîntoarce acasă! Recomandări pentru psihologi

Așa cum s-a anunțat, duminică 6 mai 2018, Colegiul Psihologilor din România (CPR) își reia activitatea în sediul propriu.

Dincolo de bucuria psihologilor din România pentru reintrarea treptată în normalitate a activității CPR, bucuria este cu atât mai mare pentru Asociația Psihologilor din România (APR), întrucât cu această ocazie și APR se întoarce acasă!

După constituirea și mutarea CPR în spațiul din Stoian Militaru, APR a avut propria locație în acest spațiu, locație însă pierdută sau mai degrabă eliminată în perioada mai tulbure a CPR. Reluarea vechii locații, cu susținerea CPR, va permite APR să fie și mai prezentă în viața psihologilor, în colaborare strânsă și susținere reciprocă cu CPR! Servind ca arhitectură generală a acestei colaborări, „Memorandumul APR-CPR pentru Știința și Profesia Psihologiei în România” este deja in curs de elaborare.

În acest context, pentru a marca clar legătura strânsă între psihologia ca știință (unde APR are o funcție majoră) și psihologia ca profesie/practică (unde CPR are funcția majoră, inclusiv de certificare/reglementare), APR recomandă tuturor psihologilor din mediul academic, sau care au titlul de doctor în psihologie, acreditați profesional de CPR, să marcheze public acest lucru, în toate contextele posibile (ex. documente/prezentări publice, etc.), după modelul următor (varianta minimală): grad didactic/doctorat/titlu profesional (ex. Asist. univ. psih. / Prof. univ. dr. psih. / Dr. psih.). Evident, dacă contextul permite, se pot prezenta detaliat atât titlurile academice, cât și cele profesionale. În acest fel valorizăm și recunoaștem mai bine componenta profesională din cadrul psihologiei – indiferent unde se exprimă aceasta -, așa cum fac și alte domenii în care știința și practica profesională sunt inseparabile.

În numele conducerii APR,
Președintele APR,
Prof. univ. dr. psih. Daniel David

APR susține asistența psihologică a militarilor

Comunicat de presă
1 februarie 2018

 

Asociația Psihologilor din România (APR) susține inițiativa Ministerului Apărării Naționale privind înființarea unui Centru Național de Psihologie Operațională.

Asociația Psihologilor din România (APR) consideră că acordarea de asistență psihologică în cadrul unei structuri științifice de specialitate este un beneficiu atât pentru cei consiliați, militarii români care își desfășoară activitatea în țară, în teatrele de operații sau care au revenit acasă, cât și pentru persoanele care acordă consiliere, colegii noștri care practică profesia de psiholog și care au astfel oportunitatea de a demonstra cât de puternic poate fi impactul pozitiv al psihologiei asupra indivizilor, grupurilor, comunităților și societății în ansamblul ei.

Studiile din domeniu arată că un număr semnificativ dintre militarii combatanți întrunesc condițiile care descriu cel puțin o tulburare psihică. Printre acestea, stresul post-traumatic este una dintre rănile nevăzute pe care un conflict militar le lasă asupra soldaților, dar care poate fi tratată.

Salutăm inițiativa Ministerului Apărării Naționale ca pe un exemplu excelent de bună practică, consonantă cu cele mai bune exemple internaționale din domeniu, care demonstrează grijă față de militarii români și un set valori umaniste care stau și la baza psihologiei. Asociația Psihologilor din România își oferă de aceea expertiza în sprijinul Centrului Național de Psihologie Operațională și a militarilor pe care îi va deservi.

 “Sindromul de stres post-traumatic (PTSD) este o afecțiune mentală care este dezvoltată în urma expunerii la un eveniment traumatic. În cazul militarilor care se întorc din teatrele de operații militare, PTSD este foarte des întâlnit și are costuri nemăsurate pentru viața militarilor, a familiilor lor, a organizației militare și a societății în general” precizează Dragoș Iliescu, Secretar-General al APR

Asociația Psihologilor din România este asociația profesională națională a psihologilor din România. APR își propune să contribuie la stimularea psihologiei ca știință și să asigure legătura bidirecțională cu practica psihologică, în scopul evoluției științei psihologice și a profesiei de psiholog.

Prof. univ. dr. Daniel David
Președinte, Asociația Psihologilor din România

COMUNICAT APR – Rolul testelor psihologice în evaluarea polițiștilor

 9 ianuarie 2018
Pentru publicare imediată
(Descărcați în format PDF…)

 

Asociația Psihologilor din România (APR) vine cu o serie de precizări privind tipologia, scopul și capacitatea de măsurare a testelor psihologice, în contextul dezbaterii generate de cazul polițistului pedofil arestat luni, 8 ianuarie 2018.

Testele psihologice sunt instrumente profesionale cu mare validitate. Testul psihologic este contribuția majoră avută de psihologie la repertoriul metodologic al științelor. Testele psihologice serioase, validate științific, sunt instrumente profesionale fine și puternice, ale căror rezultate pot fi tratate cu foarte mare încredere. În România există multe astfel de teste, adaptate cultural, etalonate riguros și cu dovezi de validitate excelente, care pot fi utilizate cu încredere în decizii importante.

Nu toate testele sunt la fel de bune și de precise. În lume există zeci de mii de astfel de instrumente, pentru măsurarea unor trăsături psihologice diverse. Pentru fiecare caracteristică psihologică există zeci sau uneori sute de teste și nu toate sunt deopotrivă de valide. Testele recunoscute de comunitatea științifică drept “standarde de aur” în evaluare sunt foarte puține, fiind de regulă recomandate pentru cazuri cu un impact potențial major.

Este cunoscut faptul că multe din instituțiile statului român nu utilizează întotdeauna teste standarde de aur din constrângeri bugetare. Aceste instrumente sunt protejate de drepturi de proprietate intelectuală și presupun o plată către autori sau deținătorii de licență pentru orice utilizare a testului. La fel ca în multe alte domenii de funcționare în care se confruntă cu presiuni bugetare, și acesta este un domeniu în care unele din instituțiile statului român nu pot accesa servicii de top. Atunci când utilizează totuși astfel de teste performante, de obicei le rezervă pentru cazuri foarte serioase iar nu pentru testarea periodică a angajaților.

Psihologii care deservesc nevoile de evaluare psihologică ale Poliției Române și ale altor instituții similare sunt profesioniști. Suntem convinși de pregătirea profesională adecvată a colegilor noștri psihologi care activează în diversele instituții ale statului. Într-adevăr, cel mai bun test nu este decât atât de bun pe cât este de bun psihologul care îl utilizează. În același timp, fără instrumente profesioniste, calitatea profesională a psihologului nu se poate manifesta. Punerea la dispoziție a instrumentelor adecvate este o responsabilitate a instituției și este incorect ca psihologii să fie trași la răspundere pentru o constrângere care le este externă. De aceea, chiar dacă aceste instituții au de multe ori specialiști excelenți în testare și evaluare psihologică, așa cum este și cazul Poliției Române, capacitatea acestora de acțiune poate fi limitată prin lipsa de acces la instrumente performante, exact așa cum un chirurg foarte bun nu poate opera cu succes fără instrumentarul adecvat.

Testarea în Poliția Română și alte instituții similare nu vizează neapărat evaluarea clinică. Un proces de evaluare psihologică este întotdeauna eficient doar pentru obiectivele pentru care a fost gândit. În multe instituții, procesul de evaluare psihologică este gândit pentru a evalua potrivirea cu postul, iar testele evaluează de exemplu dacă persoana evaluată are aptitudini dezvoltate la nivelul dorit de angajator. Dacă procesul de evaluare nu vizează obiective din domeniul afecțiunilor mintale, este clar că acestea nu vor fi detectate. Iar obiectivele de evaluare sunt stabilite mai degrabă de decidenții strategici și nu de psihologi. Psihologia are capacitatea de a contribui major la îndeplinirea obiectivelor strategice ale decidenților, dar psihologii nu pot evalua decât ceea ce li se cere. Întrebarea care ar trebui pusă în acest caz și în altele similare ține așadar de gradul în care ne dorim o evaluare a sănătății mintale, dincolo de o evaluare a potrivirii cu postul, pentru angajații Poliției Române și a altor instituții similare.

Prof. Univ. Dr. Daniel David
Președintele Asociației Psihologilor din România

 

„Întrebarea firească pe care și-o adresează oamenii este dacă testele psihologice pot de fapt să identifice tulburări precum pedofilia. Răspunsul este afirmativ: există teste foarte bune, care identifică profiluri clare de afecțiuni mentale din sfera sexuală, în mod special atunci când sunt utilizate de psihologi calificați. Evident, un astfel de obiectiv presupune utilizarea acestor teste în metodologii de evaluare mai ample, în care testele sunt coroborate și cu informații din alte surse. Dar nici chiar cel mai riguros test nu poate asigura reușita decât dacă este parte dintr-un proces de evaluare constantă a personalului, care are obiective clar definite și este derulat de psihologi competenți. Nu există soluții ușoare când vine vorba de testarea psihologică.” explică prof. univ. Dragoș Iliescu, Secretar General în cadrul Asociației Psihologilor din România și Președintele Comisiei Internaționale pentru Testare (International Test Commission).

Pentru mai multe informații legate de acest comunicat ne puteți contacta la adresa contact@apsi.ro sau dragos.iliescu@fpse.unibuc.ro.

 

APR – Mesaj de Anul Nou: Per Aspera Ad Astra!

În orice societate modernă psihologia are un rol fundamental în asigurarea calităţii vieţii oamenilor şi a funcţionării optime a acestora, cu implicaţii apoi sociale/instituţionale decisive pentru societate, dincolo de persoanele individuale.

Din păcate, în ultimii ani, psihologia din România a fost prinsă într-o serie de probleme interne, devenite publice. Acest lucru a fisurat pe alocuri, mai mult sau mai puţin grav, imaginea psihologiei/psihologilor în cadrul societăţii româneşti. Mai mult, a generat uneori anumite semne de întrebare în societate – explicabile, dar nejustificate – faţă de capacitatea psihologiei şi a psihologilor din ţară de a-şi realiza performant funcţia socială şi de a se ridica la nivelul aşteptărilor şi nevoilor oamenilor şi societăţii româneşti.

Vrem să punctăm faptul că aceste probleme grevează mai ales structurile de conducere ale psihologiei din ţară, nu direct comunitatea psihologilor din România. Psihologii români – oameni de ştiinţă şi/sau practicieni –  au rămas aceiaşi profesionişti în general bine pregătiţi, care continuă să-şi desfăşoare eficient şi etic activităţile în ţară, la standarde europene/internaţionale, şi cărora le putem acorda astfel toată încrederea profesională.

Sperăm ca anul 2018 să aducă şi rezolvarea problemelor administrative, astfel încât munca fundamentală a psihologilor pentru societate să se poată face în condiţii de normalitate organizatorică, cu impact pozitiv atât asupra motivaţiei, satisfacţiei şi eficienţei lor profesionale, cât şi asupra oamenilor şi societăţii româneşti în general.

La Mulţi Ani şi să facem împreună un an mai bun pentru psihologia românească!

În numele conducerii APR,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David, Preşedintele APR

APR – Mesaj de Sărbători pentru Psihologi

Dragi colegi psihologi:

Anul 2017 a fost unul important pentru profesia noastră, deoarece împreună am re-startat Asociaţia Psihologilor din România (APR)! APR este organizaţia noastră tradiţională, în care ştiinţa şi profesia se întâlnesc într-o relaţie bidirecţională, susţinându-se şi dezvoltându-se reciproc.

(Re)Înscrierile în APR le-am iniţiat sub deviza « Să fii APR este Cool! », iar răspunsul comunităţii noastre a fost entuziasmant şi emoţionant, în doar 10 zile având 150+ aplicaţii pentru noi membri individuali, 10+ aplicaţii pentru asociaţii/organizaţii profesionale şi propuneri pentru membri de onoare. Unele dintre aceste aplicaţii au fost deja procesate, analizate şi votate/acceptate, aflându-se şi pe site-ul APR (https://www.apsi.ro/membrii-si-organizarea-apr/). Alte zeci de aplicaţii se află încă în procesare/analiză/decizie şi sperăm să dăm răspunsul la acestea în luna ianuarie 2018; vă mulţumim pentru înţelegerea faţă de « lista de aşteptare », dar numărul mare de aplicaţii şi procesarea acestora se suprapun peste perioada sărbătorilor. Onorăm astfel istoria APR şi a psihologiei din România (https://www.apsi.ro/scurt-istoric-al-psihologiei-din-romania-si-al-apr/) şi avem o bază solidă pentru a reconstrui şi dezvolta Excelenţa Şcolii româneşti de psihologie.

Anul care vine ne aşteaptă cu noi provocări, aşa cum se poate vedea din programul angajat de către APR: https://www.apsi.ro/2017/10/27/mesajul-noului-presedinte-ale-al-apr-prof-univ-dr-daniel-david-octombrie-2017/ Vă rog să fim/să stăm toţi împreună, fiecare să dea profesional ce şi cât poate şi astfel să realizăm ceea ce ne-am propus! Acest lucru nu este doar în beneficiul comunităţii noastre, dar şi al societăţii româneşti în general, unde psihologia are un rol fundamental în creşterea funcţionării sociale şi calităţii vieţii oamenilor.

În numele conducerii APR vă mulţumesc pentru implicare şi suport în re-startarea APR şi vă urez Sărbători Fericite !

Prof. univ. dr. psih. Daniel David, Preşedintele APR

 

Un crâmpei de istorie tragică a psihologiei româneşti – Nicolae Mărgineanu

Semnalăm apariţia lucrării Witnessing Romania`s Century of Turmoil. Memoirs of a Political Prisoner (autori: Dennis Deletant/editor, Călin Cotoiu/translator şi Nicolae Mărgineanu/personajul principal al lucrării). Din prezentarea lucrării derivă clar tragedia trăită de unii psihologi români de talie internaţională la instaurarea regimului comunist în România – în acest caz profesorul clujean Nicolae Mărgineanu -, exemplificând astfel istoria psihologiei româneşti prezentată succint şi de APR:

“…Nicolae Margineanu’s journey started in 1905 in the village of Obreja in Transylvania and ended in 1980 in Cluj-Napoca, Romania. He began his life under Austro-Hungarian rule, was witness to the 1918 Union, lived under three kings (Ferdinand, Carol II, and Mihai) and survived all of Romania’s dictatorships, from absolute monarchy to the Legionnaires’ rebellion, the Antonescian dictatorship and, finally, the years under Communist rule. Margineanu studied psychology at the University of Cluj and attended postgraduate courses in Leipzig, Berlin, Hamburg, Paris, and London. He was awarded a Rockefeller Foundation fellowship that enabled him to do research for two years in the United States, at Harvard, Yale, Columbia, the University of Chicago, and Duke. He returned to Romania and became chair of the psychology department of the University of Cluj. In 1948, he was arrested on a charge of “high treason,” based on his alleged membership in a resistance movement against Communist rule. He was sentenced to twenty-five years’ imprisonment, of which he served sixteen, passing through the jails at Malmaison, Jilava, Pitesti, Aiud, and Gherla. This book, his autobiography, is a shocking testimony to the fate of the intellectual elite of Romania during the Communist dictatorship. It is a unique and invaluable addition to the literature in English on the experience of political prisoners, not only in Communist Romania, but in authoritarian states in general. Calin Cotoiu is a translator based in Bucharest, Romania. Dennis Deletant is Visiting Ratiu Professor of Romanian Studies, Georgetown University…”

 

COMUNICAT APR – Membri de Onoare – APR Semper Fidelis!

COMUNICAT APR – Membri de Onoare – APR Semper Fidelis!

Asociația Psihologilor din România (APR) a avut de-a lungul istoriei sale membri și conducători remarcabili, nu doar profesioniști de marcă, care au conectat psihologia românească cu aria internațională a psihologiei, ci și oameni de caracter, care au înfruntat vicisitudinile din perioada comunistă (pentru o scurtă istorie vezi AICI). Mulți dintre acești colegi sunt încă activi și implicați şi astăzi în activităţile APR (ex. membri ai APR încă înainte de Revoluția din 1989, membri în vechile comitete directoare ale APR, președinți ai APR, etc.).

Alți colegi s-au retras din activitate și/sau au plecat din țară, dar doresc/pot să se implice și să susțină în continuare dezvoltarea APR din poziția de membri de onoare, ceea ce, cu adevărat, onorează APR! Recunoscând contribuția lor majoră la dezvoltarea APR, următorii colegi au devenit recent membri de onoare ai APR (vezi și AICI):

  • Prof. univ. dr. psih. Mihai Golu (președinte APR-1990-1999);
  • Prof. univ. dr. psih. Gheorghe Iosif (membru în Comitetul director și Președintele Secției/Comisiei/Diviziei de Psihologia Muncii Industriale din APR-1979-1990);
  • Prof. univ. dr. psih. Ilie Puiu Vasilescu (Secretarul general al APR-1990-1999, membru în Comitetul director și Președintele Secţiei/Comisiei/Diviziei de Metodologie a Cercetării și Testare Psihologică din APR-1984-1990).

Le mulțumim pentru ceea ce au făcut pentru APR și pentru comunitatea psihologilor din România și ne bucurăm să fim împreună în restartarea APR!

În numele conducerii APR, preşedintele APR,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Mesajul noului preşedinte al APR – Prof. univ. dr. Daniel David (noiembrie 2017)

Dragi colegi:

Vreau să vă mulţumesc tuturor celor care v-aţi implicat în re-startarea APR!

Aşa cum ştim, APR, ştiinţific/profesional, are o tradiţie veche, începând formal în 1964, cu precursori în organizaţiile profesionale naţionale din perioada interbelică. Astăzi, pornind de la tradiţia acesteia şi istoria recentă, încercăm să-i dăm un rol mai activ şi modern. Mulţumesc tuturor celor care m-aţi propus, susţinut şi votat (chiar cu unanimitate) la funcţia de preşedinte al APR.

Programul meu ca preşedinte APR este descris succint în continuare. Sunt conştient că în mod normal ar fi nevoie poate de două mandate pentru ceea ce vă propun, dar nu avem timp – profesia noastră este oarecum în degringoladă (ex. asociaţia ştiinţifică/profesională – APR – stagnează, iar organismul profesional – CPR – este analizat în procese) -, aşa că trebuie dat mai mult acum şi trebuie făcut efortul de a genera împreună într-un mandat, ceea ce în mod normal s-ar face în două mandate.

Aşa cum spune statutul APR la Art.2, „…Scopul Asociației Psihologilor din România este acela de a susține și promova dezvoltarea psihologiei ca știință și profesie, aflate în strânsă interdependenţă, având ca finalitate creșterea calității vieții umane și a eficienței activităților sociale și economice…”. Aşadar, în timp de CPR este focalizat pe profesia de psiholog, APR trebuie să asigure inputul pentru ca această profesie să nu rămână una revolută. Vă rog să vă imaginaţi cum ar arăta astăzi medicina, dacă din secolul XIX aceasta nu ar fi beneficiat şi asimilat rapid noile cercetări ştiinţifice!

Succint, iată paşii, aşa cum îi văd acum la început de drum (dincolo de ceea ce am aprobat deja împreună la adunarea generală din 15 septembrie):

Anul 1 (octombrie 2017- 1 octombrie 2018)

•Re-startarea APR (ex. sediu, personal minimal – iniţial în regim de voluntariat, iar ulterior plătit -, site, reconectare cu instituţiile naţionale şi internaţionale unde APR este deja membru, etc.)
•Acoperirea unor deficite istorice
•Newsletter lunar (începând din ianuarie 2018)
(1) Cu focalizare pe (a) evenimentele naţionale şi internaţionale de interes pentru psihologii din România, (b) informaţiile noi şi/sau necesare şi utile psihologilor din România pentru buna practică ştiinţifică şi profesională, (c) alte informaţii care pot susţine nevoile şi interesele psihologilor din România
(2) În secţiunea “Vocea Psihologului” se vor publica puncte de vedere şi propuneri – cu relevanţă ştiinţifică şi profesională – ale psihologilor membri ai APR

•Demararea procedurilor de reînscriere în APR (inclusiv cu demararea organizării secţiunilor APR) – probabil începând cu 1 decembrie 2017
•Demararea procedurilor pentru a intra în colaborare cu instituţii naţionale şi internaţionale, în beneficiul ştiinţei şi profesiei noastre
•Consultarea psihologilor pentru a stabili nevoile comunităţii profesionale şi a defini astfel priorităţile şi acţiunile APR
•Demararea procedurilor de suport profesional pentru psihologi (ex. ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, etc.)
•Planificarea unei conferinţe naţionale (probabil la Cluj-Napoca)
•Planificarea unei reviste proprii

Anul 2 (1 octombrie 2018-1octombrie 2019)

•Stimularea procedurilor de reînscriere în APR (şi dezvoltarea organizaţională a APR – ex. secţiuni, etc.)
•Aprofundarea procedurilor pentru a intra în colaborare cu instituţii naţionale şi internaţionale, în beneficiul ştiinţei şi profesiei noastre
•Implementarea planurilor/programelor APR, definite de jos în sus de către nevoile comunităţii psihologilor din România
•Derularea procedurilor de suport profesional pentru psihologi (ex. ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, etc.)
•Organizarea conferinţei naţionale (2019)
•Lansarea unei reviste, cu apariţia bianuală

Anul 3 (1 octombrie 2019-1 octombrie 2020)

•Consolidarea tuturor activităților APR
•Pregătirea alegerilor din 2021

Anul 4 (1 octombrie 2020-1 octombrie 2021)

•Să avem o organizaţie profesională (APR) cu un statut naţional similar cu al American Psychological Association şi al Association for Psychological Science în SUA, într-o relaţie de strânsă colaborare cu CPR, bine integrată internaţional.
•Alegeri